Satelitul sovietic scăpat de sub control ar putea lovi sâmbătă Bucureștiul. Ce alte orase sunt amenințate şi cât de periculos e
0Nava spațială sovietică Kosmos 482, scăpată de sub control, se îndreaptă spre Pământ. Astronomii prezic că modulul de aterizare de 500 kg ar putea lovi planeta chiar vineri după-amiază sau în cursul zilei de sâmbătă.
O hartă amenințătoare dezvăluie marile orașe ale lumii care ar putea fi lovite, iar Bucureștiul se află printre orașele care ar putea fi lovite de nava în cădere. Alte capitale care se află direct în linia de tragere sunt Londra, Bruxelles, Budapesta, Abu Dhabi, Hiroshima, Rio de Janeiro și multe altele.
Kosmos 482 este estimat să reintre în atmosferă într-un interval de 14 ore înainte sau după ora 10:34 (ora României) din dimineața zilei de sâmbătă, 10 mai.
Există încă multe incertitudini cu privire la traiectoria de reintrare a navei, deoarece chiar și mișcările mici ale orbitei sale ar putea produce schimbări majore, scrie Dailly Mail.
Deși șansele de a fi lovit de Kosmos 482 sunt mici, oamenii de știință avertizează că o coliziune directă cu un oraș populat s-ar putea dovedi mortală.
Dr. Marco Langbroek, astronom și urmăritor de sateliți la Universitatea de Tehnologie din Delft, a folosit cele mai recente observații ale acestei nave spațiale pentru a calcula locul în care ar putea cădea.
Anterior, Dr. Langbroek a calculat că modulul de aterizare ar putea lovi oriunde între latitudinile 52 de grade nord și 52 de grade sud.
Acum, observații suplimentare ale orbitei lui Kosmos 482 i-au permis doctorului Langbroek să calculeze traiectoria pe care o va urma modulul în timpul căderii și orașele peste care va trece.
Comparând această traiectorie cu o listă de orașe cu peste un milion de locuitori, există un număr semnificativ de zone dens populate care ar putea fi în pericol.
În Europa, nava ar putea afecta Londra, Bruxelles, Viena, Budapesta, București sau o serie de alte orașe importante.
În America de Nord, Phoenix, Philadelphia, Calgary și Havana se află toate sub traiectoria de reintrare.
Între timp, în America de Sud, Brazilia este deosebit de expusă riscului, cu São Paulo, Rio de Janeiro, Salvador și Natal, toate în linia de tragere.
Nici restul lumii nu este complet în siguranță, marile orașe asiatice precum Hiroshima și Sapporo din Japonia, Fuzhou din China, Nagpur din India și Pyongyang din Coreea de Nord aflându-se toate sub traiectoria de aterizare.
Nici Australia, puțin populată, nu scapă de riscuri, Brisbane aflându-se direct sub posibila cale de aterizare.
Într-o postare pe blog în care împărtășește concluziile sale, Dr. Langbroek afirmă: „Riscurile implicate nu sunt deosebit de ridicate, dar nici nu sunt zero: cu o masă de puțin sub 500 kg și o dimensiune de 1 metru, riscurile sunt oarecum similare cu cele ale unui impact cu un meteorit”.
În plus, riscurile unui impact substanțial sunt mai mari din cauza construcției unice a lui Kosmos 482.
Nava spațială cunoscută sub numele de Kosmos 482 a fost lansată de Uniunea Sovietică la 31 martie 1972, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan.
Nava ar fi trebuit să fie Venera 9, una dintre misiunile Uniunii Sovietice către planeta Venus din apropiere.
Cu toate acestea, după ce, din cauza unor probleme de motor, nava spațială a rămas blocată pe orbita Pământului, programul spațial sovietic și-a acoperit greșeala redenuminând nava „Kosmos” - un titlu generic pentru obiectele aflate pe orbită.
În timpul acelei defecțiuni fatale a motorului, nava Kosmos 482, rebotezată, s-a rupt în patru bucăți.
Două dintre aceste piese au ars deasupra Noii Zeelande în câteva zile - deși URSS a negat orice implicare la momentul respectiv.
Oamenii de știință cred acum că un obiect care se îndreaptă spre Pământ cu o viteză de 17 000 mph este modulul de aterizare al Kosmos 482, ultima piesă lipsă a sondei.
Profesorul Patrick Hartigan, astronom la Universitatea Rice, a declarat pentru MailOnline: „Ar putea foarte bine să se agațe împreună pe măsură ce intră, deoarece a fost conceput pentru a supraviețui pe Venus, așa că este construit ca un mic rezervor”.
Deși modulul de aterizare a fost construit inițial cu un sistem de aterizare cu parașute, experții sugerează că acestea fie s-au desfășurat deja și ar fi distruse la reintrare, fie au cedat de mult.
Acest lucru înseamnă că, în afară de frecarea cu atmosfera, modulul de aterizare nu va putea încetini prea mult apropierea.
Profesorul Hartigan preconizează că nava „se va apropia inițial cu aproximativ 8 km pe secundă (17 895 de mile pe oră), dar va încetini mult înainte de impact, până la aproximativ 150 de mile pe oră”.
El adaugă: „Mă gândesc la impactul său ca la masa și viteza unei motociclete în viteză”.
Așadar, deși o coliziune cu o zonă populată ar putea fi cu siguranță mortală, nu va fi la fel de devastatoare ca o coliziune cu un asteroid mare, care ar elibera o explozie mortală de energie la impact. De asemenea, deoarece nava este destul de mică, șansele ca o persoană să fie lovită sunt extrem de mici.
„Statistic, probabil că va ajunge în ocean, dar ar putea lovi pământul. Ar trebui să ai un ghinion colosal să fii lovit”, spune profesorul Hartigan.
Cu toate acestea, în acest moment, este imposibil să se spună cu certitudine unde va ateriza.
Deoarece nava spațială se află atât de jos față de Pământ, este invizibilă în timpul zilei și ascunsă în umbra Pământului în timpul nopții, ceea ce înseamnă că astronomii nu pot face decât observații rapide în zori și în amurg.