Românii se apropie de momentul călătoriei fără vize în SUA. Care este şansa României
0România mai face un pas spre intrarea în Programul Visa Waiver, care ne va permite să călătorim în Statele Unite ale Americii fără vize. Concret, în anul trecut, rata de refuz a vizelor pentru cetăţenii români a scăzut, după ani buni, sub 10 la sută. Mai exact, numai 9,11% din cererile depuse de români au fost respinse în anul 2019.
Scăderea ratei de refuz este una apreciabilă dacă avem în vedere că în anul 2018 aceasta a fost de 10,44 la sută, iar în anul 2017 aceasta atingea 11,76 la sută. Ca să nu mai vorbim că, în anul 2008, această rată de respingere era de 25 la sută. Practic, în acel an, unul din patru români care a solicitat viză de Statele Unite a fost refuzat.
Totuşi, din punct de vedere legal, conform autorităţilor de frontieră americane, această rată de respingere este încă prea mare pentru ca România să intre în programul Visa Waiver. Concret, pentru a accesa acest program, o ţară trebuie să respecte cinci condiţii principale, iar una dintre ele este o rată de respingere a vizelor mai mică de 3 la sută. Totuşi, celelalte cerinţe deschid o portiţă de intrare a României în acest program. Astfel, o rată mare schimb de informaţii cu SUA în domeniul apărării şi securităţii, dar şi mentinerea la un nivel corespunzător a măsurilor de combatere a terorismului şi de aplicare a legii ne va permite bifarea unor condiţii împortante pentru accesarea programului prin care românii vor putea circula fără vize în Statele Unite. Pe acest principiu, Polonia a intrat deja în Programul Visa Waiver, cetăţenii acestei ţări putând călători în SUA fără vize începând cu din 11 noiembrie 2019, deşi rata de refuz a vizelor era peste 3 la sută.
Militarii români luptă umăr la umăr cu cei americani
În plus, în acest moment există în dezbatere în Statele Unite ale Americii două proiecte de lege, care urmăresc aplicarea unor excepţii de la pragul de 3 la sută pentru acceptarea în Visa Waiver, iar România s-ar încadra în condiţiile impuse de ambele legi.
Concret, un prim astfel de proiect are în vedere ridicarea ratei de refuz la 10% în cazul ţărilor care, de pildă, au acorduri de schimb de informaţii cu SUA în domeniul apărării şi securităţii. România se încadrează perfect în acest scenariu având în vedere că parteneriatul strategic dintre cele două state a fost lansat la 11 iulie 1997. În plus, susţin experţii în securitate, după 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului. Mai mult, din acest an România îşi majorează numărul de militari în operaţiunea „Resolute Support Mission” din Afganistan ajungând astfel a patra ţară contributoare după Statele Unite, Marea Britanie şi Germania. Foarte important, în acestă misiune din Afganistan, România participă cu un număr nemenţionat, dar important de militari din Forţele pentru Operaţii Speciale (FOS). Alături de colegii lor americani, ofiţerii români FOS luptă efectiv cu talibanii.
Fruntaşi la cheltuieli militare
Apoi, un al doilea proiect permite, de asemenea, o excepţie de la pragul de 3 la sută în cazul ţărilor partenere ale SUA care alocă apărării cel puţin 2 la sută din PIB. Este vorba de un criteriu îndeplinit în ultimii ani de România. Concret, ţara noastră a alocat şi pentru anul acesta un procent de peste 2 la sută din PIB pentru Apărare, fiind unul dintre cei şapte aliaţi NATO care respectă acest principiul, alături de Grecia (2,24 la sută), Estonia (2,13 la sută), Marea Britanie (2,13 la sută), Polonia (2,01 la sută), Lituania (2,01 la sută) şi SUA (peste 3,5 la sută). În plus, într-un raport NATO, România figurează cu al 8-lea buget al Apărării din cadrul Alianţei şi al 3-lea în ce priveşte înzestrarea.