Românii care au domiciliu fictiv, obligaţi să-şi schimbe cartea de identitate
0Aproximativ 150.000 de români vor fi obligati să-şi schimbe buletinul pentru că au declarat un domiciliu fictiv, dacă un proiect de act normativ va fi aprobat. Direcţia de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) a identificat peste 150 de adrese la care ar sta mii de persoane, care au fost luate în spaţiu de proprietari şi care vor fi verificate de poliţişti.
Printre altele, proiectul pus în dezbatere publică de MAI prevede ca personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor să verifice dacă cel care solicită eliberarea unui document de identitate locuieşte în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului.
Cu toate că este prezent în toată ţara, fenomenul s-a acutizat în Bucureşti şi în municipiile Iaşi sau Vaslui. Aici, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor a identificat în medie câte 30 de case sau apartamente unde ar trebui să locuiască aproximativ 120.000 de persoane. În mod evident această luare în spaţiu este numai una teoretică pentru că fizic ar fi imposibil. „Nimeni nu-şi propune o evaluare a tuturor locuinţelor din România.
În România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. Cătălin Giulescu chestor de poliţie, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor
Totuşi, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. La acele adrese, unde sunt nişte imobile la 50-70 de metri pătraţi, figurează mai mult de 1.000 de persoane ca având domiciliul”, directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Cătălin Giulescu.
Procedură de 60 de zile
Proiectul prezentat în dezbatere publică prevede că buletinele persoanelor depistate că locuiesc fictiv vor fi anulate, dar iniţiatorii vor schimba regulile. „Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia – vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă a persoanelor. În situaţia în care nu are o nouă adresă de domiciliu, se va putea elibera o carte provizorie de identitate care are menţiunea lipsă act spaţiu şi în baza ei cetăţenul îşi scoate un paşaport nou, de exemplu. Trebuie spus că în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist”, a declarat chestorul de poliţie Cătălin Giulescu.
El a explicat că procedura presupune o solicitare de a lua legătura cu autoritatea publică, o notificare cu privire la procedura care urmează să fie iniţiată. „Această procedură este vizată să dureze cel puţin 60 de zile, astfel încât cetăţeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoştinţă faptul că este posibil să fie iniţiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l priveşte”, a mai precizat Giulescu.
Testarea cărţilor electronice, pe final
Pe de altă parte, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor va finaliza în acest an testarea noilor cărţi de identitate electronice de identitate, cu cip sau fără cip. Este vorba de un lot de 5.000 de astfel de documente, care au fost emise la Cluj.
După ce vor fi eliminate toate erorile şi problemele tehnice semnalate, acestea vor fi eliberate în toată ţara. Avantajul celor care optează pentru cartea cu cip este că o vor putea folosi în loc de paşaport şi vor putea să obţină online documente oficiale.
15 ţări membre UE utilizează acest tip de document, iar România trebuie să se ralieze la normele UE, având un termen de până în august 2031. Oricum, o primă ţintă ar fi ca până la finele lui iunie 2026, în România să fie emise 8,5 milioane de cărţi de identitate electronice.