România, prima la preocuparea pentru condiţiile din puşcării şi doar locul 11 la aglomeraţia din penitenciare
0Închisori din Belgia, Franţa, Cirpu, Ungaria sau Portugalia sunt mai aglomerate decât cele din România. Cel puţin aşa arată un studiu SPACE (Council of Europe Annual Penal Statistics) făcut public la Strasbourg.
Concret, raportul arată că cele mai ridicate niveluri de supraaglomerare au fost observate în Republica Macedonia (132 de deţinuţi la 100 de locuri disponibile), Ungaria (132/100), Cipru (127/100), Belgia (120/100) Franţa (117/100), Portugalia (109/100) Italia (109/100), Serbia (109/100), Albania (108/100), Republica Cehă (108/100) şi, abia pe locul 11, România cu 106 deţinuţi la 100 de locuri disponibile. Turcia ocupă ultimul loc într-un top 12 al supraaglomerării din penitenciare cu 103 deţinuţi la 100 de locuri de cazare.
Cu toate acestea, supraaglomerarea din penitenciare a stat la baza promovării legii recursului compensatoriu în baza căruia ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a decis ca mii de deţinuţi să fie liberaţi din închisori mai devreme pe motiv că şi-au ispăşit pedepsele în închisori aglomerate. Este adevărat că mulţi nu s-au bucurat prea mult de libertate pentru că, aşa cum reiese din datele oficiale ale Administraţiei Naţională a Penitenciarelor, rata de recidivă în 2017 a fost de aproximativ 38 la sută.
Şi asta nu este tot. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a anunţat că vor fi oferite despăgubiri între 5 şi 8 euro pentru deţinuţii care au executat integral pedepsele în condiţii necorespunzătoare înainte de intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu. Sindicaliştii din penitenciare susţin că propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, prin care deţinuţii care au stat în condiţii improprii să fie despăgubiţi este inoportună şi imorală. Aceştia propun ca victimele infracţiunilor să fie despăgubite şi nu deţinuţii. „Considerăm că dacă Statul Român îşi poate permite să premieze hoţi, tâlhari, corupţi, criminali trebuie să poată plăti o despăgubire şi victimelor sau familiilor acestora pentru suferinţele indurate”, arată sindicaliştii.
„Această supraaglomerare din penitenciare a apărut oarecum artificial după schimbarea modului de calcul a spaţiului necesar fiecărui deţinut. Când s-a adoptat norma minimă de 4 metri pătraţi pentru un deţinut a apărut supraaglomerarea”, spune preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), Sorin Dumitraşcu. Liderul sindical mai crede că punerea în practică a recusului compensatoriu a fost de fapt o graţiere mascată şi că măsurile Ministerului Justiţiei nu sunt făcute de dragul deţinutului obişnuit. „Banii investiţi pentru majorarea confortului deţinuţilor au fost în 2017, an în care s-a introdus chiar acest recurs compensatoriu, mai puţini decât cei investiţi în 2016”, precizează Dumitraşcu.
Investiţii tăiate brusc
Acest lucru reiese chiar din Raportul de activitate pe anul 2017 întocmit de Administraţia Penitenciarelor. Astfel, din capitolul fonduri alocate pentru „Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie” rezultă că în 2016 au fost alocaţi 7.769.558 lei, iar în 2017 suma a scăzut dramatic la 3.062.184 lei. Tot anul trecut au apărut numai 170 de noi locuri de detenţie faţă de 679 în 2016.