România înregistrează cel mai mic număr de angajaţi din ultimii 20 de ani
0Piaţa muncii, lovită de criză, a pierdut sute de mii de locuri de muncă. Din februarie 2010, fiecare lună aduce un nou minim de salariaţi. Într-un an şi jumătate de criză, România a pierdut toate cele peste 500.000 de locuri de muncă ce au fost create în perioada de creştere economică din 2002 - 2008.
În septembrie 2008, când lumea intra oficial în recesiune, economia României încă „duduia". Piaţa muncii împlinea şase ani de creştere, după ce în ianuarie 2002 atinsese cel mai scăzut nivel de după Revoluţie: 4,3 milioane de salariaţi în întreaga economie, comparativ cu cei peste opt milioane înregistraţi în 1990.
Citeşte şi:
Absolvenţii de studii superioare au tot mai puţine şanse de angajare
MAE renunţă la 570 de angajaţi / Ar putea fi închise ambasade sau consulate
Au dispărut joburile din perioada de boom
Din septembrie 2008, când statisticile arătau 4,844 de milioane de salariaţi, a început descreşterea accelerată: în februarie 2010, Institutul Naţional de Statistică (INS) consemna doborârea punctului minim din 2002, cu un număr de 4,3 milioane de angajaţi pe întreaga economie. Asta înseamnă că România a pierdut într-un an şi jumătate de criză toate joburile create în anii boomului economic, adică între 2002 şi 2008.
Din februarie, fiecare lună înseamnă un nou record dramatic pentru piaţa muncii: în aprilie, la 5,5 de milioane de pensionari mai existau doar 4,29 de milioane de salariaţi.
Economiştii avertizează că raportul angajaţi-pensionari se va degrada cu fiecare lună de criză, mai ales că a venit rândul bugetarilor să dea piept cu şomajul. Cel puţin 100.000 de angajaţi la stat vor părăsi sistemul înt-un an de zile. Astfel, specialiştii estimează că este foarte posibil ca numărul salariaţilor să scadă sub 4 milioane.
„Concedierile vor mai dura vreo trei ani"
Analistul economic Ilie Şerbănescu este pesimist în legătură cu revenirea pieţei muncii. „Criza aceasta va mai dura probabil şi-n 2012. Economia va începe să-şi revină, dar trimiterile în şomaj vor continua cel puţin încă un an după asta. Din păcate, grosul ocupării este realizat în companii care abia se mai ţin pe picioare", explică Şerbănescu. Sociologul Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), spune că este vorba despre „spirala deflaţionistă".
Concedierile scad consumul, căderea consumului determină închiderea a noi firme, iar asta duce la diminuarea veniturilor de la buget. „Este clar că vânzările au scăzut dramatic, dacă firmele au acceptat să preia în costurile de acum creşterea TVA", declară Ghinăraru. Din păcate, perioada de criză de până acum a fost suficientă pentru a distruge toate acumulările, este de părere Ghinăraru.
Revenirea pieţei muncii se va produce abia la un an după ce economia va intra pe o curbă ascendentă: „Creşterea de ocupare depinde de severitatea recesiunii. Eu nu văd o relansare economică mai devreme de jumătatea anului viitor. Dacă la nivelul Europei apare o creştere consistentă, o să poată angrena şi România. Mai întâi, firmele îşi vor acoperi pierderile din perioada de criză, apoi îşi vor consolida rezultatele şi abia un an după asta, vor face angajări", este de părere sociologul Cătălin Ghinăraru.
„Mă sperii de ce o să vină!"
Ce se întâmplă când dispar locuri de muncă, într-o ţară unde salariul mediu este de vreo 420 de euro, iar salariul minim de numai 600 de lei? Scade nivelul de trai general, creşte sărăcia, se înmulţesc fenomenele de sărăcie extremă, explică sociologul Ghinăraru. Vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, spune că sunt tot mai puţine încasări, iar cheltuielile tot mai multe în sistemul de securitate socială - sănătate, şomaj, pensii, ajutoare sociale.
Şerbănescu este convins că deficitele de la pensii vor crea problema cea mai mare. „Mă sperii de ce o să vină! Sunt probleme structurale pe care România nu le-a rezolvat în 20 de ani. Fiindcă judecătorii de la Curtea Constituţională n-au acceptat tăierea pensiilor, deficitul pe acest buget va fi de trei miliarde de euro, anul acesta. Şi dacă nu taie pensiile, în cel mult trei ani ele nu se vor mai plăti!", spune analistul.
Potrivit datelor Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), 23% din populaţia României trăia într-o sărăcie relativă, în 2008, an de boom economic. În intervalul 2005 - 2008, rata sărăciei a crescut cu cinci procente.
Bugetarii nu au nicio şansă
Cele mai multe concedieri au fost anunţate, până acum, în administraţia locală şi centrală, de unde vor pleca aproape 60.000 de oameni. Romel Neagu, preşedintele executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, este convins că cei mai mulţi dintre disponibilizaţi nu-şi vor găsi de lucru în ţară: „Bugetarii nu au nicio şansă! Piaţa nu are puterea de absorbţie necesară, pentru că sectorul privat este şi el în criză.
În plus, majoritatea acestor viitori şomeri este formată în sistemul administraţiei şi ar avea nevoie de programe de reconversie, însă Guvernul nu a prezentat până acum niciun astfel de plan", spune Neagu. Petru Dandea, vicepreşedinte la Cartel Alfa, crede că unii se vor retrage în agricultura de subzistenţă, iar alţii vor pleca în străinătate. Dragoş Gheban, manager la firma de recrutare Catalyst Solutions, este convins că profesorii vor avea cea mai mare problemă în a-şi găsi un job în sistemul privat: „Nu au competenţele cerute de companii".