Reţea de traficanţi de migranţi, trimisă-n judecată de DIICOT. Refugiaţii erau taxaţi cu 5.000 de euro de persoană
0Mai multe persoane au fost trimise în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), fiind acuzate că făceau parte dintr-o grupare organizată care organiza transporturi clandestine de migranţi sirieni şi irakieni. Anchetatorii precizează că, în total, au fost trecuţi ilegal graniţa, prin sudul ţării, circa 150 de migranţi, care ar fi plătit câte 5.000 de euro.
Concret, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a 16 persoane: Ergin Mehmet, Ion Mocanu, Akdeniz Rasit, Dabanli Gokhan, Fide Arif, Ştefan Rusu, Gafar Ervin, pentru trafic de migranţi, tentativă la trafic de migranţi şi constituire a unui grup infracţional organizat, Zeytun Mehmet Nuri, Korkmaz Ismail, Pak Tahir, Demirdogan Tuncay, Dogan Omer, Demir Tarik, Dokuzluoglu Ilhan, Salim Zilfo, pentru trafic de migranţi şi constituire a unui grup infracţional organizat şi Saracoglu Murat. Acestea sunt suspectate de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, trafic de migranţi, contrabandă calificată şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Anchetatorii precizează că cele 16 persoane ar fi constituit pe teritoriul României o grupare care în perioada ianuarie - aprilie a organizat transporturi clandestine de migranţi, în special sirieni şi irakieni, care erau trecuţi ilegal graniţa prin frontiera de sud a ţării, utilizând mijloace de transport persoane sau marfă, dar şi o ambarcaţiune de dimensiuni medii cu care au trecut ilegal frontiera maritimă a Mării Negre. Ulterior, migranţii erau fost scoşi fraudulos din ţară la bordul unor autotrenuri.
Gruparea ar fi acţionat pe trei paliere
Gruparea avea o organizare extrem de complexă, acţionând pe trei paliere aflate într-o permanentă legătură, mai arată DIICOT.
Primul palier ar fi fost format din organizatorii turci care acţionau pe teritoriul Turciei şi Bulgariei, pentru racolarea şi coordonarea transporturilor de migranţi pe ruta Turcia-Bulgaria-România - statele de destinaţie din Spaţiul Schengen, având rolul de lideri ai grupării. Coordonatorii grupării se ocupau într-o primă fază de racolarea şi transportul transfugilor din Siria sau Irak către Turcia, formând grupuri consistente de migranţi atât la Istanbul, cât şi în Bulgaria, iar ulterior de traficarea acestora în state precum Austria, Germania, Franţa, Italia, Norvegia, Finlanda şi Suedia.
Cel de-al doilea palier ar fi fost constituit din organizatorii segmentului local al reţelei care acţiona pe teritoriul României, aparent sub forma unor celule distincte, dar care interacţionau între ele permanent sub coordonarea liderilor aflaţi pe teritoriul Turciei şi Bulgariei. Aceştia aveau rolul de a prelua transfugii intraţi ilegal în România, de a le asigura cazarea temporară, iar ulterior îmbarcarea în mijloacele de transport trimise de către organizatorii turci ai reţelei.
Un ultim palier era format din transportatorii turci ai reţelei racolaţi de către organizatorii din Turcia şi Bulgaria şi trimişi în vederea preluării şi îmbarcării grupurilor de transfugi predate de membrii segmentului local al grupării.
Aceştia ar fi intrat şi au menţinut permanent contactul cu membrii grupării aflaţi pe teritoriul României, din momentul plecării din Turcia, până în momentul ajungerii la destinaţie a transfugilor transportaţi în mod clandestin.
Potrivit procurorilor DIICOT, după ce migranţii intraţi în mod fraudulos din Siria şi Irak în Turcia ajungeau în Istanbul, în funcţie de destinaţia vizată, se stabilea preţul care trebuia plătit pentru fiecare segment al drumului, transportatorii care urmau să asigure deplasarea clandestină a acestora până în ţările de tranzit, inclusiv România, iar ulterior traficanţii din Turcia, stabileau rutele urmate de transfugi, contactând în acest sens pe membrii palierului infracţional care acţionau în România.
Autotrenurile cu care erau transportaţi migranţii erau, în general, uzate din punct de vedere tehnic, marfa fiind folosită doar ca mijloc de disimulare a transfugilor, uneori actele de transport însoţitoare ale mărfii atestând date nereale.
„Modurile de operare variate utilizate, perseverenţa membrilor grupării în realizarea scopului infracţional, limbajul codificat folosit, sumele mari de bani încasate, aspecte stabilite cu ocazia monitorizării activităţilor infracţionale, au demonstrat gradul ridicat de specializare a acestei reţele de criminalitate organizată”, arată anchetatorii.
Aceştia mai spun că gruparea a obţinut profituri substanţiale, cu minimum de investiţii, în condiţiile în care suma percepută pentru traficarea unui singur migrant era de aproximativ 5.000 de euro, iar conform probelor obţinute de anchetatori în perioada ianuarie - aprilie 2015 membrii reţelei au traficat aproximativ 150 migranţi.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.
Pe aceeaşi temă: