Renate Weber îl reclamă la CCR pe Iohannis pentru exces de putere. „Legea îi permite preşedintelui să edicteze în locul Parlamentului“

Avocatul Poporului (AP), instituţie condusă de Renate Weber, a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR), cu o serie de critici legate de neconstituţionalitea unor prevederi care îi permit preşedintelui să legifereze în perioada stării de urgenţă. De asemena, AP arată că situaţiile care reprezintă contravenţii nu sunt definite suficient de clar.

AP supune astfel controlului constituţional, sub mai multe aspecte, OUG 1/1999 privin regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată prin Legea nr. 453/2004.

Potrivit Constituţiei, preşedintele României instituie potrivit legii starea de urgenţă, subliniază AP.
Actuala formă a legii criticate îi permite preşedintelui „să legifereze în domeniu pentru care Legea fundamentală (n.r. – Constituţia) cere intervenţia legiuitorului primar (n.r. – Parlamentul) sau a celui delegate prin modificarea unor legi organice şi prin restrângerea efectivă a exerciţiului drepturilor omului”.

AP susţine în excepţia de neconstituţionalitate trimisă CCR că, potrivit Constituţiei, preşedintele are o funcţie executivă. Şeful statului are atribuţii de promulgare a legilor şi dreptul de a cere, o singură dată, reexaminarea lor.

Parlamentul este cel care are putere legiuitoare, arată AP, iar preşedintele sau Guvernul nu pot restricţiona drepturile fundamentale nici măcar în situaţii execpţionale, susţine AP.

„Dacă legiuitorul constituent (n.r. – Constituţia) ar fi considerat că prin decret, ca act administrative normative, Preşedintele poate legifera în perioada stării de urgenţă sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, aşa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorităţi executive, Guvernul”, arată în sesizare AP.

Parlamentul ar trebui să vegheze

Instituţia condusă de Renate Weber face apel la literatura de specialitate, care subliniază rolul esenţial al Parlamentului în perioada stării de urgenţă.

„În cazul în care Parlamenul nu se află în sesiune ordinară, el trebuie să funcţioneze în sesiune extraordinară pe toată durata stării de asediu sau a stării de urgenţă. Este o măsură care constituie o garanţie împotriva oricăror excese sau abuzuri care s-ar face din partea executivului (…)”, citează AP din literatura de specialitate.
De aceea, AP consideră că OUG 1/1999 privin regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată prin Legea nr. 453/2004, este viciată.

„Considerăm că norma legală criticată este afectată de un viciu de constituţionalitate, de vreme ce a permis Preşedintelui României, organ al puterii executive, să edicteze norme care intră în competenţa legislativă a Parlamentului. Aceasta cu atât mai mult cu cât prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020 (…) şi prin Decretul privind prelungirea stării de urgenţă (…) a fost restrâns temporar, în mod expres dar şi implicit, o serie de drepturi: dreptul la liberă circulaţie, dreptul la muncă, dreptul la învăţătură (…)”, se arată în sesizarea AP.

Nu ar fi suficient de clar când pot fi date amenzi

În a doua parte a sesizării, AP critică amenzile instituite prin ordonanţele militare.

„Din analiza întregului act normative, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020, remarcăm faptul că Guvernul ni a prevăzut vreo faptă contravenţională care sp poată fi sancţionată, ci s-a limitat să reglementeze (…) că «nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie» (…) Este de remarcat că, prin formularea generică utilizată la art. 9 (a cărui nerespectare atrage răspunderea contravenţională) fapta nu este configurată prin lehe (…). Or, în ipoteza contravenţiilor, legiuitorul trebuie  să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale (…)”, arată AP.