Raport GRECO: România a implementat doar 5 din 18 recomandări

România a implementat satisfăcător doar 5 din cele 18 recomandări din raportul Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO). Organismul anticorupţie al Consiliului Europei arată, în ultimul raport pentru România că, per ansamblu, autorităţile par a fi hotărâte să inverseze sau să abandoneze multe dintre reformele judiciare controversate, dar nivelul de conformitate rămâne foarte scăzut.

GRECO concluzionează în actualul raport că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra şi una din cele cinci recomandări din Raportul de Follow-up la Raportul Ad-hoc, potrivit ultimului raport pentru România, obţinut de HotNews.ro

Concret, recomandările v, vii, x, xii, precum şi recomandarea iv din Raportul ad-hoc au fost implementate satisfăcător sau tratate într-o manieră satisfăcătoare. Recomandările ii, viii, xi, precum şi recomandările i şi ii din Raportul ad-hoc conform Regulii 34 rămân parţial implementate, iar recomandările i, iii, iv, vi, ix, xiii, precum şi recomandările iii şi v din Raportul ad-hoc conform Regulii 34 rămân neimplementate.

Referitor la membrii Parlamentului, de la Raportul Interimar de Conformitate, nivelul de implementare a înregistrat o evoluţie minoră cu privire la renunţarea la solicitarea informală ca organele de urmărire penală să transmită întregul dosar în cazul efectuării urmăririi penale cu privire la un ministru sau fost ministru care este, totodată, şi membru al Parlamentului. Altfel, nivelul implementării rămâne neschimbat, cu doar două recomandări implementate, din cele nouă. Având în vedere importanţa acestor recomandări, din perspectiva prevenirii corupţiei în rândul membrilor Parlamentului, este necesară luarea unor măsuri mai hotărâte pentru a aborda aceste recomandări pendinte.

Referitor la judecători şi procurori, în urma reformelor puternic criticate referitoare la sistemul de justiţie penală din România (2017-2018) şi a deciziei GRECO de a aplica procedura ad-hoc, GRECO recunoaşte că au fost luate unele măsuri şi că sunt în curs mai multe iniţiative promiţătoare, care au potenţialul de a rectifica multe dintre deficienţele pendinte.

A fost elaborat un nou proiect de Lege privind statutul magistraţilor din România, aflat în prezent în consultare publică. Acesta preconizează o procedură mai transparentă şi criterii de evaluare mai obiective cu privire la numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte etc. Acest proiect de lege vizează, de asemenea, răspunderea judecătorilor. Ca aspect negativ, este încă aşteptată o consolidare a rolului CSM în acest proces, în timp ce implicarea Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte rămâne considerabilă în detrimentul independenţei judiciare. De asemenea, rămâne de clarificat dacă au fost stabilite criterii obiective şi clare de promovare în funcţii a judecătorilor şi procurorilor, care să aibă în vedere calificările şi meritele reale ale acestora.

Referitor la capacitatea generală a instanţelor şi parchetelor, amânarea sistemului pensionării anticipate a judecătorilor şi procurorilor este un pas pozitiv. Eliminarea sa este, de asemenea, prevăzută în proiectul de Lege privind organizarea judiciară. GRECO salută, de asemenea, consolidarea competenţelor de supraveghere ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi ale Inspecţiei Judiciare şi derularea multor iniţiative de formare şi conştientizare cu scopul de a consolida competenţele manageriale în cadrul instanţelor şi parchetelor, de a consolida integritatea judiciară şi de a crea proceduri disciplinare mai uniforme şi rapide pentru sistemul judiciar.

Per ansamblu, autorităţile par a fi hotărâte să inverseze sau să abandoneze multe din reformele judiciare controversate, ceea ce reprezintă o evoluţie foarte binevenită şi susţinută de GRECO. Cu toate acestea, dat fiind că două proiecte de acte normative importante sunt într-un stadiu incipient de elaborare şi având în vedere că cea mai mare parte a recomandărilor GRECO cu privire la membrii Parlamentului nu au fost abordate, GRECO poate doar sublinia că nivelul de conformitate rămâne foarte scăzut. Doar cinci din totalul de 18 recomandări au fost implementate satisfăcător sau tratate într-un mod satisfăcător.

GRECO concluzionează că actualul nivel de conformitate cu recomandările rămâne „global nesatisfăcător” (...) GRECO solicită şefului delegaţiei României să transmită un raport cu privire la măsurile luate pentru implementarea recomandărilor pendinte (şi anume recomandările i-iv, vi, viii, ix, xi şi xiii din Raportul de evaluare aferent Rundei a patra şi recomandările i-iii şi v din Raportul adoptat conform Regulii 34), până la data de 31 martie 2022, cel târziu.

Suplimentar, în acord cu Regula 32, paragraful 2, sub-paragraful (ii.b), GRECO invită Preşedintele Comitetului Statutar să transmită o scrisoare Reprezentantului Permanent al României la Consiliul Europei, prin care să atragă atenţia cu privire la lipsa de conformitate cu recomandările relevante.

În final, GRECO invită autorităţile din România să autorizeze, cât mai curând posibil, publicarea acestui raport, să îl traducă în limba naţională şi să pună această traducere la dispoziţia publicului.

Raportul a fost adoptat în sesiunea plenară din perioada 22-25 martie, însă, la fel ca în alţi ani, a întârziat avizul autorităţilor române pentru publicarea lui.  În Raportul de Evaluare făcut public în 22 ianuarie 2016, GRECO a formulat 13 recomandări privind România.

Cele 13 recomandări ale GRECO:

Citeşte întregul articol pe Hotnews.ro.