Raluca Prună, despre cum vrea să rezolve problemele generate de decizia CCR care limitează interceptările SRI
0Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că România nu îşi permite un hiatus în activitatea parchetelor, ca răspuns la decizia Curţii Constituţionale a României referitoare la eliminarea articolului de lege care permitea Serviciului Român de Informaţii realizarea incerceptărilor.
“Deocamdată discutăm cu parchetele, cu SRI, astfel încât propunerea pe care o face ministerul să fie una informată. Înclin să cred că va fi o ordonanţă de urgenţă pentru că un hiatus (pauză, discontinuitate - n.r.) este ceva ce România nu îşi permite după ce a investit atât de mult în eficientizarea parchetelor . Avem cauze de omor, de exemplu, în care se fac interceptări iar eu am obligaţia, ca ministru, să mă asigur că nu există niciun hiatus între ce am avut până acum şi soluţia viitoare, indiferent care va fi aceasta”, a precizat Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei a făcut referire şi la costurile pe care le-ar putea impune modificarea legii explicând că “să dezvolţi o asemenea infrastructură probabil că nu este deloc ieftin” dând exemplul Franţei care “a mutat această structură la nivelul ministerului Justiţiei iar perioada de tranziţie a fost de zece ani”.
Decizia Curţii Constituţionale
Plenul Curţii Constituţionale a admis pe 16 februarie cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului".
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate", se precizează într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.
Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarităţii, preciziei şi predictibilităţii, întrucât "nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor".
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se va comunica Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului Bucureşti — Secţia I Penală.
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituţionalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului".