Puciştii în robe ştiau ce fac
0Trei dintre judecătorii Curţii Constituţionale i-au avertizat pe ceilalţi şase că secretizarea din oficiu a declaraţiilor de avere, odată cu mutilarea Legii ANI, este ilegală. Degeaba. Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Lucian Mihai, confirmă că judecătorii nu aveau dreptul legal să extindă verificarea la articolele asupra cărora nu au fost sesizaţi.
Trei dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale au respins integral punctul de vedere al colegilor lor care, prin votul majorităţii, au scos practic în afara legii toate puterile de control ale Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi au dispus secretizarea declaraţiilor de avere.
Opinia separată la decizia Curţii Constitutionale privind ANI
Judecătorii Nicolae Cochinescu, Petre Lăzăroiu şi Augustin Zegrean au considerat, în opinia separată formulată, că articolele din Legea ANI atacate de avocata fostului senator PSD Şerban Brădişteanu sunt constituţionale.
Mai citeşte şi:
Traian Băsescu a chemat luni partidele la Cotroceni pentru consultări pe tema ANI
Ei motivează că Agenţia este un organism administrativ şi prerogativele sale nu sunt similare organelor judiciare, aşa cum a considerat majoritatea, căci ANI propune tot unei instanţe confiscarea averilor nejustificate sau constatarea incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese.
Cei trei judecători au semnalat şi faptul că magistraţii constituţionali nu aveau dreptul legal de a examina, din oficiu, articole asupra cărora nu au fost sesizaţi. În speţă, este vorba de faptul că ceilalţi şase judecători au declarat ca fiind neconstituţională şi publicarea pe internet a declaraţiilor de avere, fără a motiva nicicum de ce au considerat să procedeze astfel.
EXCLUSIV/Interlopii, ajutaţi de justiţie să scape de martorii incomozi
Nici unul dintre cei şase judecători care au mutilat ANI nu a putut fi contactat pentru a explica motivul pentru care au depăşit limitele impuse de Legea Curţii Constituţionale. Judecătoarea Aspazia Cojocaru a închis telefonul reporterilor „Adevărul": „Sunt într-o zonă în care nu pot vorbi", a fost răspunsul Aspaziei Cojocaru la cea mai controversată decizie luată de Curtea Constituţională.
Îngrijorări
În timp ce organismul care verifica averile a sute de demnitari a fost aruncat în ilegalitate prin şase semnături, Uniunea Europeană, Ambasada SUA la Bucureşti, dar şi societatea civilă îşi exprimă îngrijorarea faţă de această hotărâre. Anunţata ordonanţă de urgenţă pentru resuscitarea ANI a fost şi ea stopată. Judecătorii constituţionali, tot din oficiu, au conchis: Guvernul nu poate corecta legea prin ordonanţă de urgenţă, ci doar prin proiect de lege depus în Parlament.
Decizia CC nu poate fi însă atacată sub nicio formă, ea fiind, conform Constituţiei, definitivă şi irevocabilă. Judecătorul Augustin Zegrean a declarat pentru „Adevărul" că nu a fost de acord cu declararea ca neconstituţională a aproape întregii Legi ANI, dar că „noi trei am fost minoritari şi, ca atare, majoritatea are dreptate". Zegrean a arătat că în acest moment decizia Curţii nu mai poate fi contestată, chiar dacă s-a încălcat legea.
Cei şase judecători care i-au privat pe români de un drept pe care îl au cetăţenii din toată lumea civilizată: examinarea declaraţiilor de avere ale demnitarilor
Acelaşi verdict de irevocabilitate l-a dat şi profesorul universitar Lucian Mihai, fost preşedinte al Curţii Constituţionale. „Deoarece deciziile de acest fel ale Curţii Constituţionale sunt definitive şi obligatorii, nu se poate niciodată afirma că din punct de vedere strict juridic o asemenea decizie ar fi «greşită». Într-un sistem democratic, deciziile CC exprimă întotdeauna «adevărul jurisdicţional». Ele pot face doar obiect al exercitării dreptului de liberă exprimare", ne-a explicat Lucian Mihai.
Soluţii ipotetice
Lucian Mihai arată că această decizie ar putea fi anulată doar în situţia ipotetică în care o instanţă de judecată ar stabili irevocabil că judecatorii Curţii Constituţionale ar fi condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni cu ajutorul căreia a fost pronunţată această hotărâre. O altă soluţie, valabilă însă numai pe viitor, ar fi, în opinia lui Lucian Mihai, schimbarea Constituţiei însăşi, astfel încât „prevederile legale declarate neconstituţionale să devină constituţionale în lumina noii redactări a Constituţiei".
"Deoarece deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive şi obligatorii, nu se poate niciodată afirma că din punct de vedere strict juridic o asemenea decizie ar fi «greşită»."
Lucian Mihai
fost preşedinte al Curţii Constituţionale