Psihiatru, despre azilele groazei: „Trenul morții a avut mai multe halte”. De ce vinovații nu trebuie să scape

„Tortura vârstnicilor instituționalizați trebuie asanată, o dată pentru totdeauna. Dar pentru asta trebuie mai mult decât intenția curajoasă a procurorilor”, este de părere psihiatrul Gabriel Diaconu, care crede că cei vinovați nu ar trebui judecați în stare de libertate.

Mai ales după ce au privat de orice drept, libertate sau urmă de umanitate victimele lor.  "N-ar trebui să se mai poată bucura de vreun bun, proprietate sau beneficiu câtă vreme e pătat cu sângele unor oameni nevinovați", se arată într-o postare de pe pagina sa de socializare.

"Sistemul de protecție socială în România este falimentar"

Medicul spune că "din stenogramele DIICOT, atitudinea și comportamentul personalului din căminele ”asociației” Sf. Gabriel cel Viteaz arată, dincolo de orice tăgadă, că în aceste centre se practica tortura. Sistemul de protecție socială în România este falimentar", iar țara noastră "arată nu doar nepăsare, nu doar toleranță la cruzime și abjecție morală, dar și înlesnirea torturii". 

"Motivele nu pot fi decât speculate, dar îndeosebi au de a face cu lăcomia, psihopatologia celor care s-au obișnuit că banul e mai important decât suferința, dar și frica de repercusiuni, de ramificații legale.

Drept urmare, era important ca cei participanți să fie ”prinși” într-un hățiș al culpei, dar și dezumanizării, încât să se simtă subordonați, să păstreze loialitate față de superiorii lor. N-am absolut niciun dubiu că, parte a mecanismului financiar, și dincolo de profitul imediat, oamenii care au creat, elaborat, perpetuat și ”rafinat” aceste practici au uns, la rândul lor, osiile complicității și indiferenței.

Că a fost la nivel de primărie, DGASPC, că a fost în haloul administrativ și politic, trenul morții citadin a avut, pecuniar, mai multe halte încât toți ceilalți să întoarcă, oportun, privirea în altă parte. Cum rămâne cu victimele? Cum rămâne cu martorii?", arată medicul în mesajul său.

"Trebuie o trezire la realitate"

Cum este și firesc, specialistul spune că "Justiția n-ar trebui să arate nicio blândețe acestor oameni, pentru că nici ei n-au fost vreodată blânzi cu victimele".

N-ar trebui lăsați, judecați în stare de libertate, mai ales după ce-au privat de orice drept, libertate sau urmă de umanitate victimele lor. N-ar trebui să se mai poată bucura de vreun bun, proprietate sau beneficiu câtă vreme e pătat cu sânge unor oameni nevinovați.

Dar pentru asta trebuie mai mult decât intenția curajoasă a procurorilor. Pentru asta trebuie o trezire la realitate a administrației centrale. Nu doar despre ”leagănele de bătrâni” din Ilfov. Cât despre astfel de instituții ale ororii din toată țara. Tortura vârstnicilor instituționalizați trebuie asanată, o dată pentru totdeauna", scrie psihiatrul. 

Discuții șocante între angajați: „I-am bătut p-ăștia de dimineață!”/„De ce nu te ștergi, arde-te-ar focul?”

Au ieșit la iveală noi detalii în dosarul azilelor groazei. Mai exact, este vorba despre stenograme din care anchetatorii au concluzionat că bătrânii erau torturați, înfometați.

Potrivit referatului procurorilor, angajații îi exploatau pe vârstnicii de care ar fi trebuit să aibă grijă „supunându-i la executarea de activități în cadrul centrelor, prin exercitarea de acte de violență fizică, prin lipsirea acestora de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa/neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, lipsa îngrijirii și asigurarea igienei persoanelor ce nu au capacitatea fizică/psihică de autoîngrijire, aceste persoane fiind ținute în stare de aservire față de membrii grupului infracțional organizat, în vederea obținerii de către liderul grupării și a apropiaților acestuia a unor sume de bani, pe nedrept”.