Procurorul-șef al DNA, despre legile Justiției: DNA își poate desfășura activitatea în deplină autonomie și independent

Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa a atras atenția, la RFI, că există mai multe probleme în cadrul noilor legi ale Justiției, deși oferă procurorilor DNA și DIICOT independență și autonomie. 

„Proiectele inițiale aduceau atingere destul de serioasă posibilității noastre de a ne desfășura activitatea”, a precizat, șeful procurorilor DNA într-un interviu pentru RFI.

Procurorul a subliniat însă că „o parte din amendamente au fost însușite, astfel încât în prezent, DNA își poate desfășura activitatea în deplină autonomie și independent”. 

Vechimea necesară accederii în DNA, o problemă a noilor proiecte de lege 

Crin Bologna a criticat mărirea condiției de vechime pentru ca un judecător sau procuror să poată intra în DNA.

În prezent, un absolvent de facultate de drept are nevoie de cel puțin 13 ani pentru a accede în DNA, iar șeful procurorilor DNA a cerut micșorarea acestei perioade, prin reducerea perioadei de formare în cadrul Institutului Național al Magistraturii, de la trei la doi ani, precum și reducerea vechimii necesare de 10 ani și mărirea, în schimb, a perioadei de stagiatură, a mai arătat sursa citată. 

Schema DNA, acoperită în proporție de 74%

Șeful DNA a mai explicat că, în acest moment, schema instituției este acoperită în proporție de 74%, explicând însă că, până în martie anul viitor, gradul de acoperire trebuie să ajungă la 85%, potrivit unei condiționalități din PNRR.

Crin Bologa a dat asigurări că acest obiectiv va fi atins, în condițiile în care există o prevedere care suspendă condiția de 13 ani privind vechimea și formarea procurorilor. 

În privința subordonării Poliției Judiciare față de Ministerul Afacerilor Interne, prevăzută într-un nou proiect de lege, Crin Bologa a afirmat că aceasta nu afectează direct DNA și DIICOT, care au propriile poliții judiciare. 

Șeful DNA a mai precizat însă că și celelalte parchete ar trebui să aibă propria poliție judiciară, în condițiile în care polițiștii judiciari se subordonează procurorilor.

  „Compromisul” privind Secția Specială, ineficient

În privința formei în care a fost desființat SIIJ, procurorul șef al DNA a precizat că, în opinia sa, aceasta reprezintă un „compromis total lipsit de eficiență”.

Potrivit procurorului, Secția a fost desființată, însă competența anchetării cazurilor de corupție în rândul magistraților va reveni unei structuri speciale din cadrul Parchetului General.

DNA nu va mai ancheta cazurile de corupție din rândul magistraților deși, după cum a precizat Crin Bologa, ar fi avut toate instrumentele necesare. Noua structură, pentru care au început să fie selectați procurori din luna martie, va fi lipsită, de exemplu, de aportul Poliției Judiciare, a mai explicat șeful procurorilor DNA. 

„Procurorii au fost independenți și în perioade mai grele”

Șeful DNA a mai atras atenția asupra unei prevederi din lege care ar putea afecta independența magistraților. „La răspunderea disciplinară a fost introdusă o prevedere care spune că poate fi abatere disciplinară orice încălcare a Codului Deontologic", a explicat Bologa, arătând că această prevedere poate lăsa loc de interpretări și susținând că cere că abaterile disciplinare să fie clar definite, pentru a nu lăsa loc la decizii arbitrare.

Procuroul a mai arătat că nu vede în noile proiecte de legi ale Justiției un pericol la adresa independenței procurorilor DNA, susținând că „procurorii noștri au fost independenți și în perioade mai grele”. 

În privința MCV, procurorul-șef al DNA și-a exprimat speranța că acest mecanism al Comisiei Europene va fi ridicat până la sfârșitul anului, odată cu adoptarea în Parlament, a noilor legi ale Justiției, în conformitate cu angajamentele României. „Consider că cetățenii României au dreptul să intre în Spațiul Schengen fără să mai fie umiliți la granițe", a mai explicat Crin Bologa, potrivit sursei citate.