Procurorul general al României vrea să facă parte din CSAT

Ministerul Public a transmis miercuri ministrului Justiţiei propunerea privind includerea procurorului general al României ca membru de drept al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT).

„S-a considerat că participarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în CSAT, în calitate de membru de drept al Consiliului, ar reprezenta în fapt acelaşi argument constituţional – a participării unui reprezentant al unei puteri a statului (puterea judecătorească) în actele deliberative ale unui organ al altei puteri a statului (puterea executivă) - ca manifestare a echilibrului puterilor în stat şi fără a încălca principiul separaţiei suple a puterilor”, potrivit unui comunicat emis miercuri de Parchetul General.

Conform documentului citat, motivul unei asemenea participări este „legitim, necesar şi proporţional cu scopul existenţei de facto a CSAT”.

„S-a apreciat, totodată, că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentantul de drept al Ministerului Public în raporturile cu celelalte instituţii ale statului, iar Ministerul Public are un rol fundamental, atât proiectiv, cât şi operativ, în arhitectura de apărare şi securitate naţională a României”, se mai precizează în documentul citat.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională. 

În prezent, din CSAT fac parte preşedintele României Klaus Iohannis, care este preşedinte al CSAT, dar şi premierul Dacian Cioloş, care este vicepreşedinte al CSAT.

De asemenea, din CSAT mai fac parte şi  ministrul Apărării, Mihnea Motoc, ministrul de Interne, Petre Tobă, ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, ministrul justiţiei, Raluca Prună, ministrul economiei, Costin Grigore Borc, ministrul de Finanţe, Anca Dana Dragu, directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, şeful Statului Major General, Nicolae Ciucă, şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor.