Procurorul general: 25-30 parlamentari trimişi în judecată pentru conflict de interese vor fi achitaţi dacă se schimbă legea

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, miercuri, într-un interviu pentru RFI, că în cazul adoptării OUG privind modificarea Codului Penal, cei 25-30 de parlamentari trimişi în judecată de Parchetul General pentru conflict de interese vor fi achitaţi.

”Cine sunt interesaţi de această modificare a legii? Avem de la 25 - 30 de parlamentari care au fost trimişi în judecată pentru conflict de interese numai de către Parchetul General. Apoi mai există şi alte persoane. Consilieri locali, primari etc care au fost trimişi în judecată. Toţi aceştia vor fi achitaţi, dacă va fi promovat în această formă proiectul de lege”, a declarat Augustin Lazăr, procurorul general al României.

Lazăr acuză faptul că ordonanţa de urgenţă a fost promovată în condiţii lipsite de transparenţă, iar caracterul de urgenţă al schimbării regimului penal al conflictului de interese nu poate fi justificat.

”Infracţiunea de conflict de interese a fost golită de conţinut aşa cum a fost ea modificată pe motivul foarte subtil că a fost declarată o anumită parte a textului neconstituţională. Iniţiatorul proiectului de ordonanţă a venit cu o «inginerie» juridică pe care a mai încercat-o şi anterior spunând aşa: folosul patrimonial care este prevăzut în textul de lege ca urmare a infracţiunii conflict de interese să aibă un caracter necuvenit. Iată cum acest text de lege, care a fost folosit de organele judiciare pentru combaterea corupţiei, a fost lipsit de conţinut şi, în continuare, cei pe care noi i-am trimis în judecată pentru această faptă vor fi achitaţi. Toată lumea va demonstra că folosul este «cuvenit». Dacă un primar a încheiat un contract cu soţia lui, iar soţia a făcut prestările de servicii, conflictul de interese nu mai poate fi probat. Legea sancţionează lipsa de moralitate în dirijarea fondurilor (n.r. publice) către anumite persoane”, a argumentat procurorul general.

O altă nemulţumire a sa vizează introducerea pragulului minim de 200.000 de lei ca prejudiciu pentru inculparea pentru abuz în serviciu. ”Este un exemplu de aplicare «creativă» în interesul cuiva a situaţiei că a declarat Curtea Constituţională drept neconstituţională acea expresie: «în mod defectuos». De aici încolo, este contribuţia cuiva care vrea să lipsească de conţinut infracţiunea de abuz în serviciu în sensul că foarte multe fapte care se comit pe la primării sunt până la 200.000 de lei. Ce vom face cu acestea? Vor fi dezincriminate, iar cele care se află pe rolul instanţelor vor fi achitate. Iar alţii vor încerca să facă expertize pentru a demonstra că prejudiciul lor este sub 200.000 de lei”, a estimat Lazăr.

El a spus că prioritatea pentru Ministerul Public ar trebui să fie consolidarea instituţiilor statului pentru combaterea corupţiei. ”Ei bine, iată că prioritatea s-a schimbat peste noapte. Cum a trecut Anul Nou, s-a instalat o nouă guvernare, iar prioritatea s-a schimbat: nu mai reprezintă o prioritate să urmăreşti faptele de corupţie, ci să schimbi textul de lege în aşa fel încât să îl goleşti de conţinut (...) Fără îndoială că CSM va aviza negativ acest proiect de lege. Sper că nu va reuşi să îi determine cineva pe colegii noştri să facă alte declaraţii decât cele pe care le-au făcut până în prezent”, a declarat Augustin Lazăr. 

În ce priveşte prevederea ca denunţătorii să nu mai scape de răspunderea penală dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la savârşirea faptei, Augustin Lazăr a afirmat că procurorii vor fi lipsiţi de un instrument juridic preţios. ”Evident că, adeseori, în şase luni de la comiterea faptelor, faptele nu sunt descoperite. Sunt fapte de abuz în serviciu descoperite după 2-3 ani. Denunţătorul nu ar mai avea nicio motivaţie să coopereze cu organul judiciar”, a conchis Augustin Lazăr.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice. În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.