Problemele de organizare a votului în diaspora: sunt state care nu mai permit înfiinţarea de secţii de votare

Trei zile de votare, vot prin corespondenţă, 900 de secţii deschise şi 35 de milioane de euro pentru ca cei aproape trei milioane de români de peste graniţe să poată vota civilizat.

Cu două luni înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale de pe 10 noiembrie, un procent infim de cca. 1% din totalul cetăţenilor români din diaspora s-a înscris pe listele de alegător din străinătate sau s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă. 

În acest context, premierul Dăncilă a anunţat joi că a cerut Autorităţii Electorale Permanente (AEP) să extindă termenul pentru înscrierea românilor din străinătate în Registrul electoral, pentru a creşte numărul celor care pot vota prin corespondenţă. „După cum ştiţi, pentru românii din diaspora votul va dura trei zile şi va fi organizat atât în secţii de votare, cât şi prin corespondenţă. Am cerut conducerii AEP să extindă termenul pentru înscrierea românilor din străinătate în Registrul Electoral, astfel încât să crească numărul cetăţenilor care pot vota prin corespondenţă”, a anunţat premierul. De altfel, AEP anunţase cu o zi înainte că va prelungi cu încă 4 zile perioada de înscrieri a cetăţenilor cu drept de vot în străinătate, după ce a catalogat ca „dezamăgitor” numărul românilor înscrişi pentru aceste alegeri. 

AEP dă vina pe românii din strănătate pentru dificultăţile logistice

Constantin Mituleţu, preşedintele AEP, a precizat că numărul de secţii de votare a fost mărit la 900, mai mult decât dublu faţă 441 câte s-au dovedit insuficiente la alegerile din 26 mai.  Potrivit acestuia autorităţile se confruntă cu o serie de dificultăţi logistice în a deschide centrele de votare, declarând că multe state ne interzic să mai deschidem secţii „din cauza scandalului provocat la scrutinul din 26 mai”.

 Sunt state care nu mai permit la această dată înfiinţarea de secţii de votare în afara secţiilor diplomatice. Pe baza incidentelor care au fost în trecut şi pe baza necesităţi implicaţii unor autorităţi din statul gazdă, nu mai vor să ne lase. Deja au început cât mai multe state. Nu-i atât de simplu ca în ţară să faci o secţie de votare. Aici se aşază primarul, vă spun din experienţă, şi vă spune: «Urnele cine le face? Tu, cabinele, cine le face.» Tu, acolo, totul se face în primul rând pe bani şi pe contracte de servicii, a declarat acesta.

De altfel, aceste dificultăţi logistice au fost confirmate de către ambasadorii români din statele cu o largă populaţie de cetăţeni români, care au avut săptămâna trecută o întrevedere la Bucureşti cu  reprezentanţii MAE, AEP şi STS. „Eu voi avea mari dificultăţi să găsesc spaţii pentru secţii pentru că nici nu mai vor să audă de români. Şi acum pe pereţii unei clădiri în care a fost secţie de vot la europarlamentare e scris m...e PSD”, a precizat şeful unei misiuni diplomatice, citat de Digi24.

Cerinţele introduse în lege, o provocare logistică

De altfel, şefii misiunilor diplomatice s-au plâns autorităţilor de la Bucureşti că este aproape imposibil să rezolve, logistic, cerinţele introduse în lege. Potrivit presei, ambasadorii au explicat că principala problemă o constituie găsirea acestor spaţii în contextul în care, în acest an, scrutinul se desfăşoară pe durata a trei zile. În aceste condiţii, vor fi necesare şapte sau opt zile pentru închiriere, timp necesar pentru instalarea cabinelor de vot, pregătirea urnelor, pregătirea persoanelor care vor face parte din biroul secţiei de votare. În acest context, ambasadorii s-au plâns că locaţiile publice din străinătate la care ar putea apela ambasadele sunt greu de eliberat pe parcursul unei întregi săptămâni de lucru, iar locaţiile private sunt foarte scumpe. În plus, cei care vor face parte din comisiile de la secţiile de vot trebuie să îşi ia concediu cel puţin 8 zile pentru a putea acoperi activităţile obligatorii legate de procesul electoral. Şeful AEP a recunoscut toate aceste dificultăţi, însă a spus că varianta cu trei zile de vot reprezintă un compromis obţinut de instituţie. „Întinderea votului din Diaspora pe mai multe zile creează aceste probleme. Gândiţi-vă însă, că şi Preşedintele, şi premierul, şi Parlamentul au propus iniţial 7 zile. Noi, AEP, am fost singura instituţie care am susţinut şi am insistat pentru votul pe 3 zile. Dacă făceam pe 7 zile era şi mai rău”, a declarat Constantin Mituleţu.

Astfel, costurile pentru organizarea alegerilor în diaspora a crescut de 9 ori. Dacă în anii trecuţi suma cheltuită era de cca. 4 milioane de euro, anul acesta costul se ridică la circa 35 milioane de euro, din care 10 milioane de euro este costul suportat de AEP pentru votul prin corespondenţă şi buletinele de vot.

10 noiembrie, primul tur al alegerilor prezidenţiale

Campanie pentru prezidenţiale începe anul acesta pe 12 octombrie şi se va desfăşura pe o perioadă de 30 de zile. Românii din străinătate pot vota timp de trei zile (8-10 noiembrie la primul tur şi între 22 şi 24 noiembrie la turul secund), însă vor putea vota şi prin corespondenţă. Pentru a putea vota prin corespondenţă românii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării trebuie să se înscrie în Registrul electoral. Oricine isi va putea exercita votul la noile secţii de vot care vor fi înfiinţate aproape de localităţile unde aceştia domiciliază. 

Miercuri, AEP anunţase că se înscriseseră 20.040 de persoane pentru votul prin corespondenţă şi 19.430 de înscrieri pentru votul la secţia de votare.