Primul ambasador musulman al României: „Relațiile dintre România și Turcia au fost mereu motorul cooperării din Balcani“

Primul ambasador musulman al României, istoricul Tasin Gemil (79 ani, originar din Medgidia), arată că Balcanii sunt esențiali pentru echilbrul lumii și militează pentru continuarea relației strânse între Turcia și România. 

În desele sale participări la reuniuni la nivel înalt în Turcia, profesorul dobrogean Tasin Gemil, apropiat și apreciat de această țară, subliniază că România și Turcia sunt legate nu doar de un intens trecut comun, ci au o conexiune puternică între nații. 

Istoricul tătar a vorbit recent turcilor, la o întrunire importantă la care au fost prezenți politicieni și academicieni, despre modelul Atatürk care a oferit „pace și prietenie“ întregii lumi, în special Balcanilor. Evenimentul internațional având ca temă „Balcanii și Europa: de la istorie comună, la viitor comun“ a avut loc la Istanbul, la 8 mai 2023, chiar înainte de alegerile prezidențiale din Turcia, sub auspiciile președintelui Marii Adunări Naționale din Turcia, Mustafa Șentop. 

„Relațiile dintre România și Turcia au fost mereu motorul cooperării balcanice. Au fost model de parteneriat nu doar pentru Balcani, ci și pentru diplomația internațională. Bazele cooperării româno-turce au fost puse la Conferințele de la Lausanne din 1923 și la Conferințele de la Montreux din 1936. În aceste negocieri, care sunt foarte importante pentru Turcia, România a fost întotdeauna alături de Turcia și rezultatul a fost cel așteptat de la ambele țări“, remarcă istoricul Tasin Gemil. 

Dobrogea și Marea Neagră, poartă către Turcia 

Într-o istorie frământată în care evoluția celor două popoare s-a îngemănat până la contopire timp de secole, România și Turcia sunt casă pentru oameni de altă naționalitate sau religie, care au rădăcini într-una dintre cele două țări. 

Dobrogea mai ales, micul Orient al României și unica regiune a României cuprinsă geografic în Peninsula Balcanică, este locul în care trăiesc în armonie absolută aproape toate minoritățile naționale. În Dobrogea este concentrată, de altfel, majoritatea comunității musulmane din România. Provincia este astfel de un interes covârșitor pentru Uniunea Europeană și pentru NATO, din toate punctele de vedere - nu doar strategic, ca frontieră sud-estică a celor două mari organizații. Iar prin Dobrogea și prin Marea Neagră, România a avut întotdeauna un contact direct, permanent și nemijlocit cu Turcia, menținut indiferent de regim. 

„În perioada dintre cele două războaie mondiale, în fața amenințărilor fasciste și bolșevice din exterior, țările balcanice au realizat că solidaritatea regională era esențială. Sub conducerea Turciei și României, în 1934 a fost semnată așa-numita Antantă Balcanică. În ciuda incompatibilității dintre unele dintre țările care au semnat acest document, Pactul Balcanic a demonstrat că solidaritatea este posibilă și necesară“, relatează profesorul Tasin Gemil, care este director al Institutului de Turcologie și Studii Central-Asiatice din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. 

Noua provocare: Cortina de Fier 

Al Doilea Război Mondial a reconfigurat sferele de influență în Europa, iar România și Turcia s-au văzut despărțite, dintr-o trăsătură de condei, de Cortina de Fier. Dar legătura dintre țări nu s-a pierdut. Mulți turci și tătari au ales să emigreze în Turcia, însă în România a rămas un nucleu dur al comunității musulmane, care este în continuare liant între cele două state. 

„Deși Balcanii au fost împărțiți în două din punct de vedere politic în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, era clar că efectul istoriei comune și al vechii coeziuni culturale dintre România și Turcia a fost mai puternic. Astfel, în anii 1970-1980, între aceste două țări au avut loc întâlniri la nivelul președintelui sau premierului în fiecare an“, punctează diplomatul. 

Libertatea, apoi război 

Prăbușirea regimului comunist din Balcani a născut, însă, lupte intestine pentru separarea unor state din vecinătatea României, care formau Iugoslavia. Strigătul de libertate s-a transformat rapid în șuier de război. „La acel moment s-au deschis perspective largi pentru țările din regiune. Din păcate, evenimentele sângeroase din partea de vest a regiunii au arătat teribil de clar că pacea și cooperarea nu sunt încă pe baze solide“, atrage atenția istoricul Tasin Gemil. 

Astăzi, lumea se confruntă cu alt război, tot în vecinătatea României, numai că între timp balanța de putere s-a schimbat. SUA și-a extins „zona de acoperire“ NATO până în coasta Rusiei, iar Uniunea Europeană este alt garant al siguranței țării noastre - și nu doar a noastre. 

„Cooperarea în zona Mării Negre se confruntă cu unele dificultăți din cauza războiului din Ucraina. Dar acest război nu va mai dura mult. Mizez pe rolul organizațiilor de cooperare economică și parlamentară a Mării Negre (unde sunt membru fondator și activ), înființate cu sprijinul Turciei și României la începutul anilor ’90. Acestea au jucat un rol important în apropierea popoarelor din regiunea Mării Negre“, declară istoricul din Dobrogea. 

Lecția învățată

Totuși, rana deschisă de invazia Rusiei în Ucraina va lăsa urme, putând fi considerată o cutie a Pandorei. Diplomatul musulman este conștient că lumea de după război nu va mai fi la fel ca înainte – iar acest lucru ar trebui luat ca o punere în gardă pentru toate statele. „Sper că și statele din Balcani vor acorda cea mai mare importanță păcii și cooperării, ținând cont de experiența necesară. Lecția din istorie este potrivită să avem sprijin și încurajare în acest sens“, menționează acesta. 

El este încrezător, însă, că Balcanii și-au învățat lecția și au realizat că singura cale spre progres stă doar pe fundamentul păcii. 

„În ceea ce privește garanția, apartenența la NATO și UE a fost cel mai important obiectiv pentru statele balcanice. Ca membru important al NATO, Turcia a susținut eforturile țărilor balcanice, în special ale Greciei, în această direcție. În prezent, majoritatea țărilor balcanice sunt membre NATO. Cu alte cuvinte, cooperarea balcanică continuă la un nivel înalt“, conchide profesorul Tasin Gemil. 

Istoricul Tasin Gemil a fost deputat al minorității turco-tătare în perioada 1990-1996 și a condus misiunea diplomatică a României în Azerbaijan (1998-2003) și în Turkmenistan (2004-2008). A primit din partea Turciei titlul de „Personalitate Monumentală a Populației Turco-Tătare din România“, conferit în 2012 de Centrul Cultural Turc Yunus Emre din București, ce aparține Guvernului turc.