Primăriile, responsabile de poluarea pentru care ne sancţionează UE

Oraşele vinovate pentru declanşarea procedurii de infrigement împotriva României pentru nerespectarea valorilor limită convenite privind calitatea aerului sunt Bucureşti, Braşov şi Iaşi, existând posibilitatea ca autorităţile din aceste oraşe să fie bune de plată în cazul în care vor apărea şi sancţiuni financiare.

Asta pentru că, potrivit legii, aşa cum susţinea ministrul Graţiela Gavrilescu, responsabilitatea calităţii aerului le revine, direct, primăriilor, Ministerului Mediului revenindu-i doar reglementarea şi monitorizarea fenomenului.

Conform Comisiei Europeane, ţara noastră nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC. Nivelul acceptat este de 50 de micrograme pe metrul cub în 24 de ore. Aceste nivel nu trebuie fie depăşit mai mult de 35 de zile într-un an.

Într-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), în Capitală, depăşiri peste limita admisă la particulele PM 10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni) s-au înregistrat la staţiile B-6 Baloteşti (38 de depăşiri) şi B-7 Bucureşti Măgurele (38 de depăşiri). Un număr mare de depăşiri la concentraţia de particule fine s-a înregistrat şi la staţia B-5 din Drumul Taberei. În municipiul Braşov probleme sunt la staţiile aflate pe Bulevardul Gării şi în zona aeroportului Sânpetru.

Şi municipiul Iaşi stă destul de prost. Conform unor date deţinute de autorităţile locale, cele mai afectate cartiere de poluare sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Galata, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului. Oficial măsurătorile au arătat depăşiri ale normelor la staţiile din zona Shopping Mall şi Tomeşti.

18 la sută din populaţie este expusă riscului

Conform ultimului raport public al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului aproximativ 18 la sută din populaţia României este expusă la concentraţii de PM10 mai mari decât valoarea limită zilnică. Particulele în suspensie din atmosferă sunt poluanţi transportaţi pe distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice) sau din alte surse.

O sursă nenaturală importantă de particule sunt şantierele de construcţii pentru că nu se iau măsuri corespunzătoare de protejare a lucrărilor. Producătoare de particule PM10 mai sunt sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. 

Care sunt efectele

Natura acestor particule este foarte variată. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte substanţe toxice. Concret, particulele pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, iar expunerea pe termen lung la o concentraţie mare de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură.