Prima reuniune a comitetului pentru revizuirea legislaţiei din Justiţie. Ilie Bolojan: „Justiția trebuie să fie un serviciu public”

Premierul Ilie Bolojan a participat la prima reuniune a Comitetului pentru dialog instituțional privind reforma justiției, unde a cerut cooperare cu magistrații și societatea civilă și a subliniat că justiția trebuie să funcționeze ca un serviciu public pentru cetățean.

UPDATE 

Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat la prima reuniune a Comitetului pentru dialog instituțional privind reforma justiției, unde a subliniat necesitatea cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile. Premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor comitetului reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea guvernului față de acest demers. A subliniat că scopul acestor întâlniri este identificarea aspectelor legislative care pot fi îmbunătățite, punctând totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public în beneficiul cetățeanului, a transmis Guvernul printr-un comunicat.

Potrivit sursei citate, obiectivul asumat de Comitet este stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele identificate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții asumate de magistrați. Printre cele mai frecvent invocate teme s-au aflat procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, promovarea în cadrul profesiei, procedurile de delegare și detașare a magistraților, modul de modificare a componenței completurilor de judecată, precum și competența privind cercetarea faptelor de corupție în interiorul sistemului judiciar.

De asemenea, au fost subliniate probleme precum volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. Totodată, a fost discutată demararea procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în cadrul sistemului judiciar.

"Înțelegând importanța adoptării unor măsuri rapide, cu respectarea tuturor procedurilor legale, Comitetul a agreat un calendar care prevede formularea, de către membrii săi, a unor soluții legislative concrete. Astfel, o nouă întrunire va avea loc la data de 5 ianuarie 2026, iar un act normativ urmează să fie redactat până la începerea noii sesiuni parlamentare, având în vedere inclusiv propunerile formulate de magistrați și recomandările OECD și ale Comisiei de la Veneția", se mai arată în comunicat.

La întâlnirea de lucru de astăzi au participat, din partea Cancelariei Prim-ministrului, Andrei Lupu, Oana Cambera și Bianca Bodnar, iar din partea Administrației Prezidențiale, consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov. Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de procurorul Bogdan Staicu, iar Ministerul Justiției de Roxana Momeu, Alina Rădoi și Mihai Cucu.

Asociațiile profesionale din rândul magistraților au fost reprezentate de Dragoș Călin, din partea Asociației Forumul Judecătorilor din România, Alexandra Lăncrănjan, din partea Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, și Bogdan Pîrlog, din partea Asociației Inițiativa pentru Justiție. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, respectiv Laura Ștefan din partea Expert Forum, Roxana Pencea-Brădățan și Diana Ionescu din partea Declic, precum și Elena Calistru și Adrian Ristea din partea Funky Citizens.

La întâlnire au participat în format online Andreea Ciucă din partea Asociației Magistraților din România, Dana Gîrbovan din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, precum și avocatul Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Știre inițială

Marți, 23 decembrie, Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei se întruneşte în prima şedinţă, urmând să analizeze care sunt aspectele legislative şi cele de administrare care ar putea să ţină de Guvern.

Luni seară, premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul nu are competenţe directe în acest domeniu pentru că „e o altă formă de putere”.

„Dar ceea ce facem noi, şi marți avem o primă întâlnire a acestui grup de lucru, să vedem care sunt aspectele legislative, care sunt aspectele de administrare care ar putea să ţină de Guvern. 

Dacă constatăm că există anumite modificări care ar putea fi făcute, care se constată, îmbunătăţim lucrurile cu semnalele care ne vin din interior şi sunt susţinute de coaliţie, deci de lumea politică. Vor fi supuse analizei coaliţiei“, a explicat luni seară premierul.

El a afirmat că Guvernul poate promova în acest sens un proiect de lege. Totodată, premierul a declarat că ministrul Justiţiei se poate duce în şedinţa CSM şi poate face anumite propuneri.

Şedinţa are loc în contextul acuzaţiilor lansate de foşti şi actuali magistraţi cu privire la situaţia gravă din justiţie şi al consultărilor iniţiate de preşedintele Nicuşor Dan cu magistraţii.

Decizia de înfiinţare a comitetului a fost publictă vineri, în Monitorul Oficial.

Comitetul poate crea grupuri de lucru tehnice formate din experți ai Cancelariei Prim-Ministrului, ai Ministerului Justiției și invitați speciali. La ședințe pot participa și reprezentanți ai altor entități publice sau private, din țară și străinătate, iar membrii pot fi asistați de specialiști din instituțiile pe care le reprezintă.

„Comitetul are următoarele atribuţii principale:

a) analizează efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiţie;

b) analizează şi dezbate opiniile formulate de către asociaţiile reprezentative ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi de către organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea şi funcţionarea justiţiei şi la realizarea actului de justiţie;

c) organizează întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei;

d) solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei;

e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor şi exercitării atribuţiilor prevăzute în prezenta decizie;

f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept”, se mai arată în textul deciziei.

Comitetul se reunește ori de câte ori este necesar, fizic sau online, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului, care conduce ședințele sau desemnează pe altcineva. Recomandările se adoptă prin consens; în lipsa consensului, opțiunile sunt transmise prim-ministrului pentru analiză comparativă.

Recomandările aprobate sunt comunicate autorităților pentru inițierea actelor normative sau măsurilor administrative. Comunicarea publică se face doar de prim-ministru sau persoanele desemnate de acesta.