Premieră în România: doi bărbaţi, arestaţi la domiciliu. Avocat: Pentru verificarea celor arestaţi, poliţiştii pot ţine legătura cu vecinii

Un magistrat de la Judecătoria Buftea a dat, miercuri, în baza noilor Coduri, două decizii de arest la domiciliu, în cazul unei persoane judecate pentru şantaj şi în cel al unui bărbat acuzat de tăinuire, cel din urmă fiind fiul vrăjitoarei „Mama Omida”. Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a precizat că o persoană poate fi arestată la domiciliu doar dacă o persoană deţine o locuinţă. Mai mult, poliţiştii pot ţine legătura cu vecinii celor „pedepsiţi”.

UPDATE Avocatul Gheorghiţă Mateuţ, profesor de Drept procedural la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a declarat joi că arestul la domiciliu, măsură preventivă prevăzută în noul Cod de procedură penală, este similar cu arestul preventiv, în contextul în care doar „locaţia este alta, nu şi restricţiile”, arată Mediafax.

Mateuţ a explicat că o persoană arestată la domiciliu nu are voie, potrivit noilor prevederi, să depăşească imobilul declarat ca loc de arest.

Avocatul a arătat că această măsură nu poate fi luată de către judecători decât în cazul persoanelor care deţin o locuinţă şi pot face dovada acestui lucru.

Gheorghiţă Mateuţ a mai spus că o persoană aflată în arest la domiciliu poate părăsi în mod excepţional locuinţa, respectiv atunci când este chemată de către organul judiciar, de către poliţistul supraveghetor sau de către un judecător.

Întrebat ce se întâmplă când apare o situaţie de urgenţă, neprevăzută şi persoana arestată pleacă de la domiciliu, avocatul a spus că acest lucru este posibil doar în cazuri de urgenţă, precum intervenţia unei ambulanţe, cazuri de incendiu sau inundaţii ori alte situaţii similare.

Gheorghiţă Mateuţ a mai spus că deşi nu există logistica necesară pentru punerea în executare a măsurii arestului la domiciliu, poliţiştii au la îndemână metode alternative de supraveghere, cum ar fi paza directă sau verificările făcute la intervale de timp aleatorii, la domiciliul persoanei vizate. 

De asemenea, poliţiştii pot ţine legătura cu vecinii sau cu apropiaţii persoanei arestate la domiciliu, precum şi cu alte autorităţi ale statului.

UPDATE Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Adrian Bordea, a declarat joi că autorităţile statului trebuiau să ia măsuri în ceea ce priveşte aspectele tehnice în cazul măsurii arestului la domiciliu.

„Sunt aspecte tehnice care trebuiau, într-adevăr, reglementate cumva, pentru că, iată, codul acesta este de trei, patru ani aproape. În mod normal, toate organismele statului trebuiau să-şi ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare”, a precizat Bordea, după şedinţa Plenului.

Întrebat dacă ar da o soluţie de arest la domiciliu, Adrian Bordea a spus că, „legea trebuie aplicată”.

„E o întrebare destul de subtilă. Ce să vă spun? În mod normal, codul trebuie aplicat, legea trebuie aplicată. Nu putem să spunem că nu o aplicăm pentru că nu avem mijloace tehnice. Trebuie să o aplicăm”, a mai spus preşedintele CSM.

De asemenea, vicepreşedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, a arătat că se vor găsi soluţii pentru a fi rezolvată această problemă.

„Eu nu discut normele de aplicare ale poliţiei sau regulamentul intern al activităţii poliţiei. Într-adevăr, poate este o problemă la acea posibilitate de supraveghere electronică, dar sunt convins că vor fi găsite soluţii de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, de către Ministerul de Interne, pentru a fi acoperită problema. Instituţia cu siguranţă îşi va găsi aplicabilitate”, a precizat Muscalu.

Şi procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a fost de părere că se vor găsi instrumente de punere în aplicare.

„Vă asigur că vor găsi instrumentele necesare ca măsura să fie pusă în aplicare şi verificată. Credeţi-mă că la această întrebare - «De ce nu au fost achiziţionate?» - nu vă pot răspunde eu”, a spus procurorul şef al Parchetului General.

Primele două persoane arestate la domiciliu

Prima persoană în cazul căreia s-a dispus această măsură este Tudorel Mihai. Cererea a fost formulată în urma intrării în vigoare a noului Cod Penal care prevede o astfel de măsură.

Bărbatul nu va avea voie să părăsească locuinţa, să ia legătura cu persoanele implicate în dosar, nu va deţine un telefon mobil şi va fi supravegheat de un poliţist al Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Ilfov.

Instanţa i-a atras atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credinţa a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, va fi arestat preventiv.

Decizia nu este definitivă, putând fi contestată în 48 de ore de la pronunţare.

Avocatul acestuia, Adrian Cuculis, a declarat joi, citat de Mediafax, că pe parcursul cercetărilor a introdus pentru clientul său o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar întemeiată pe normele vechiului Cod de procedură penală, dar între timp au intrat în vigoare noile coduri, context în care instanţa de judecată a recalificat cererea.

La termenul de miercuri, avocatul a cerut instanţei Judecătoriei Buftea lăsarea în libertate a clientului său sau dispunerea măsurii arestului la domiciliu.

Avocatul a spus că şi procurorul de şedinţă a fost de acord cu solicitarea şi a arătat că ar putea fi dispusă o măsură mai puţin restrictivă, respectiv cea a arestului la domiciliu.

Cuculis a mai spus că, în opinia sa, procurorul nu va mai contesta această măsură, în condiţiile în care a pus concluzii de admitere, astfel că decizia ar rămâne definitivă la 48 de ore de la pronunţare, respectiv vineri.

Fiul „Mamei Omida”, arestat la domiciliu

Tot miercuri, Judecătoria Buftea a luat aceeaşi măsură şi în cazul lui Viorel Motoi, fiul vrăjitoarei „Mama Omida”. Acesta a fost trimis în judecată în ianuarie 2014, alături de alte patru persoane, într-un dosar de tăinuire.

Judecătorul care a soluţionat cauza a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive în cazul lui Viorel Motoi cu arestul la domiciliu, pe tot parcursul judecării cauzei.

Potrivit deciziei, afişate pe site-ul Judecătoriei Buftea, Viorel Motoi este obligat, pe toată durata măsurii preventive, să se prezinte la organul de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat, să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii familiei acesteia şi nici cu participanţii la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii.

„În temeiul art. 221 alin 5 Cpp pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuieşte pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora”, conform deciziei instanţei.

Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la pronunţare.

Potrivit unor surse din Poliţie, din lipsa brăţărilor cu GPS care nu au fost achiziţionate până în acest moment, verificarea persoanelor arestate la domiciliu se va face prin mai multe vizite efectuate la locuinţa arestatului de către echipaje ale poliţiei desemnate.