Peste 12 de sesizări înregistrate anul trecut la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a primit, anul trecut, peste 12.000 de rapoarte de la instituţiile financiare şi bancare privind operaţiuni care ar putea să intre sub incidenţa legii. Recent, Guvernul a iniţiat un proiect de lege, prin care transferurile din străinătate mai mari de 2.000 de euro sunt raportate automat la Oficiu.

Inspectorii ONPCSB au analizat rapoartele şi în cazul a 42 dintre ele au decis să sesizeze mai departe Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizele de risc arătând că ar putea fi vorba de spălare de bani.

În cazul altor 200 de raportări, există suspiciuni că banii ar proveni din comiterea unor infracţiuni, precum trafic de droguri, trafic de carne vie sau infracţiuni cibernetice.

Peste 4.000 de raportări au fost primite de ONPCSB de la servicii de transfer rapid de bani. Este vorba de sume trimise în ţară de românii aflaţi la muncă în străinătate.

Recent, Guvernul a adoptat un proiect de lege, pentru implementarea unei directive europene pentru prevenirea spălării banilor, care a stârnit numeroase controverse. Concret, proiectul, care urmează să fie trimis în Parlament, prevede că orice sumă mai mare de 2.000 de euro, trimisă în ţară, va trebui dovedită cu documente.

„Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro“, se arată în proiect.

Cine trebuie să raporteze transferurile de bani

Proiectul prevede că raportarea tranzacţiilor suspecte cade, în principal, în sarcina instituţiilor financiare româneşti şi a sucursalelor lor din străinătate, precum instituţiile de credit, instituţiile financiare, furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi prestatorii de servicii, furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale, fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, inclusiv orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Acestora li se adaugă şi alte entităţi, cum ar fi administratorii de fonduri de pensii private, auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizati, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă, notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii, dezvoltatorii şi evaluatorii imobiliari, inclusiv persoane fizice etc.

Câţi bani au trimis acasă românii din străinătate

Potrivit unui raport publicat recent de Banca Mondială (BM), anul trecut, românii care muncesc în străinătate au trimis acasă nu mai puţin de 4,9 miliarde de dolari - un record al ultimului deceniu.

Dacă luăm în calcul că diaspora noastră numără peste 4 milioane de persoane, reiese că fiecare român a trimis acasă în jur de 1.200 de dolari. Este cea mai mare sumă din ultimii 10 ani, cu aproape un miliard şi jumătate în plus faţă de recordul pe care-l aveam până acum, cel din 2013.

Banii trimişi de români celor de acasă se regăsesc în consum, dar şi în piaţa imobiliară, pentru că cei mai mulţi cumpără case pentru bătrâneţe.