Analiză Parchetul General, despre modificările aduse Codurilor Penale: 33 de articole prezintă elemente de neconstituţionalitate DOCUMENT

Parchetul General a dat publicităţii luni o lungă analiză asupra modificărilor aduse Codului de procedură penală, fiind identificate 33 de articole de lege, ce se referă la aspecte esenţiale ale procesului penal, şi care ar prezenta elemente de neconstituţionalitate.

Potrivit analizei procurorilor din cadrul Parchetului General care s-au consultat cu colegii lor din toată ţara, articolele de lege criticate privesc aspecte esenţiale ale procesului penal, respectiv: prezumţia de nevinovăţie; caracterul echitabil şi termenul rezonabil al procesului penal; dreptul la apărare; drepturile persoanei vătămate; drepturile inculpatului; efectuarea unei anchete efective.

Principalele critici vizează „încălcarea standardelor privind calitatea legilor referitoare la claritate, coerenţă şi predictibilitate, nerespectarea exigenţelor în materie de redactare legislativă consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, afectarea principiilor securităţii juridice şi a încrederii legitime în dispoziţiile legii prin lipsa de rigurozitate a unor texte”, se arată într-un comunicat al Parcehtului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Spre exemplu, potrivit analizei magistraţilor de la Parchetul General, în ceea ce priveşte Articolul 8, cu privire la caracterul echitabil şi termenul rezonabil al procesului penal, textul ar restrânge una dintre garanţiile importante ale procesului numai la faza de judecată şi numai în ceea ce-I priveşte pe judecător. 

Însă, susţin magistraţii, „garanţia trebuie să privească şi faza de urmărire penală, care este şi ea fază a procesului penal, nu doar faza de judecată”, şi în plus, „imparţialitatea şi independenţa sunt garanţii ale procesului echitabil care trebuie să privească şi pe procurori, nu doar pe judecători: procurorul în egală măsură trebuie să fie imparţial (să strângă probe atât în defavoarea, cât favoarea şi în celui acuzat)”.

Un alt exemplu subliniat de magistraţi vizează Art 15 din Cpp cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau exercitare a acţiunii penale. Articolul în cauză a fost modificat în sensul că: "acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia." fiind înlocuită sintagma "presupunere rezonabilă" cu "indicii temeinice".

Or magistraţii arată că, potrivit jurisprudenţei CEDO, „nu poate fi considerată «lege» decât o normă enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite individului să-si regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură să prevadă consecinţele ce pot decurge dintr-un act determinat"; „o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în a.sa fel încât să permită oricărei persoane — care, la nevoie poate apela la consultanţă de specialitate — să 'isi corecteze conduita". 

Concret, în analiza citată, se arată că „legiuitorul operează cu termeni pe care nu îi defineşte în cuprinsul legii procesual penale şi creează noţiuni care doctrinar au fost interpretate în sensul opus a ceea ce se doreşte a se reglementa” prin înlocuirea sintagmei anterioare „presupunerea rezonabilă" cu sintagma „indicii temeinice", legiuitorul putând crea o confuzie de interpretare.

În plus, potrivit analizei magistraţilor, prin faptul că legiuitorul „nu a corelat condiţiile de punere în miscare a acţiunii penale — art.15 — cu condiţiile impuse pentru începerea urmăririi penale "in personam de la art. 305 alin.3 unde se prevede că "trebuie să existe probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârsitfapta pentru care s-a început urmărirea penală", standardul de probaţiune pentru dobândirea calităţii de suspect a deveit mai ridicat decât cel de inculpat.

Aspecte Neconstitutionalitate Cpp - Parchetul General al României by Anonymous GrYXIb on Scribd