Papa Francisc a beatificat şapte episcopi greco-catolici români, la Blaj. Vor fi sărbătoriţi în fiecare an pe 2 iunie
0„Să fie de acum înainte numiţi Fericiţi şi să li se poată celebra sărbătoarea în locurile şi după legile prevăzute de dreptul canonic, în fiecare an, la 2 iunie”, a spus Sfântul Părinte. Cine sunt cei şapte.
Papa Francisc se află la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, în cea de-a treia zi a unei vizite istorice pe care o efectuează în România. În faţa unei adunări de circa 100.000 de credincioşi catolici, Sfântul Părinte a beatificat şapte episcopi români.
„Noi ascultând dorinţa Fratelui Nostru cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice Române, a mai multor confraţi întru episcopat, precum şi a multor credincioşi, după ce am primit părerea exprimată de Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, cu Autoritatea Noastră Apostolică dispunem ca Venerabilii Slujitori ai lui Dumnezeu, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, episcopi şi martiri ai Bisericii din România şi păstori după inima lui Hristos, mărturisitori eroici ai Evangheliei iertării şi a păcii, să fie de acum înainte numiţi Fericiţi şi să li se poată celebra sărbătoarea în locurile şi după legile prevăzute de dreptul canonic, în fiecare an, la 2 iunie. În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Spirit. Amin”, a spus Sanctitatea Sa.
Au preferat detenţia şi tortura decât să-şi renege apartenenţa
Cei şapte episcopi greco-catolici martiri beatificaţi, duminică, au lăsat poporului român o "preţioasă" moştenire, ce poate fi sintetizată în două cuvinte - libertate şi milostivire, a spus Papa Francisc, în faţa a zeci de mii de persoane, care participau la Sfânta Liturghie. „Cu mare curaj şi cu tărie interioară, au preferat să sufere o dură detenţie şi orice fel de tortură decât să îşi renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti Păstori, martori ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire“, a afirmat Papa Francisc. „Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi la distrugerea celui care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante“.
Câmpia Libertăţii este un loc cu semnificaţii istorice şi culturale pentru români. Astfel, aici a avut loc Marea Adunare Naţională din mai 1848, la care 40.000 de persoane au strigat: „Noi vrem să ne unim cu ţara!”. Totodată, în 1911, aici s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI organizate de oameni de ştiinţă şi cultură ai vremii. Pe Câmpia Libertăţii se află 26 de statui reprezentând personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti.
„Gândidu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această Dumnezeiască Liturghie pe Câmpia Libertăţii. Acest loc semnificativ evocă unirea Poporului dumneavoastră care s-a realizat în divinitatea exprimărilor religioase: aceste lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogăţeşte şi caracterizează cultura şi identitatea naţională română. Noii Fericiţi au suferit şi şi-au sacrificat viaţa, opunându-se unui sistem ideologic tiran şi coercitiv în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale persoanei umane“, a mai spus Papa.
Sanctitatea Sa a adăugat că, în acea perioadă de tristă amintire, viaţa comunităţii catolice era pusă la grea încercare de regimul dictatorial şi ateu şi că toţi episcopii şi mulţi credincioşi ai Bisericii Greco Catolice şi ai Bisericii Catolice de Rit Latin au fost prigoniţi şi condamnaţi la închisoare.
La finalul ceremoniei, Papa a primit o icoană reprezentându-i pe cei şapte episcopi.