Pagina cititorului
0Ioan Fodo (60 de ani), administrator al mai multor societăţi, este abonat al ziarului „Adevărul“ de mai bine de doi ani.
„Ştirile sunt bine documentate"
„Este cel mai serios ziar. Ştirile sunt foarte bine documentate. Voiam un ziar cu informaţii, nu crime, violuri şi alte alea", explică băimăreanul.
Citeşte zilnic ziarul, iar materialele lui preferate sunt comentariile politice şi economice scrise de Dinu Patriciu, dar în egală măsură îi plac şi rubricile de sănătate. Odată cu apariţia colecţiei „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă", acesta şi-a modificat abonamentul şi a plătit în avans pe un an.
„Nu am ratat niciuna, am şi colecţia de cărţi pentru copii, pe care am luat-o pentru nepoţelul meu", spune abonatul. Acum şi cele „101 cărţi pe care trebuie să le citeşti într-o viaţă".
Ce este globalizarea?
Scena internaţională poate deveni un „teren de joacă" pentru state, unde acestea vor concura pentru supravieţuire şi pentru supremaţie. Globalizarea consolidează importanţa politicilor domestice, iar statele se angajează în asocieri regionale, pun bazele unui protecţionism sectorial şi a unei competiţii mercantiliste pentru a răspunde schimbărilor din activităţile economice. Astfel, rezultă un sistem mixt, puternic globalizat şi, în acelaşi timp, fragmentat. Din acest punct de vedere, globalizarea este „autorizată" de state, întrucât ţine seama mai degrabă de a le reorganiza, decât de a le ocoli.
O altă viziune este aceea conform căreia puterea a fost mutată în interiorul statului, nu în afara lui, de la ministerele muncii şi ale industriilor la ministerele financiare şi la băncile centrale. Astfel - în urma unei transformări în interiorul statului, şi nu în urma unei diminuări a rolului său - statul s-a adaptat, fie că a făcut‑o din necesitate, fie din dorinţă. Provocarea ţine mai mult de a propune o nouă balanţă între piaţă şi societate, care va continua să stimuleze energiile creative ale antreprenorilor, fără să erodeze fundamentele sociale ale cooperării. Din acest punct de vedere, omogenitatea culturală şi solidaritatea între cetăţenii ce împărtăşesc acelaşi set de valori nu poate decât să susţină aceste energii.
Pentru că globalizarea nu presupune doar extinderea pieţelor la nivel internaţional, ci şi afluenţa de culturi diferinte în interiorul statelor-naţiune, ca soluţie pentru ca guvernanţa naţională să nu fie afectată de prezenţa unor grupuri etnice, Giovani Sartori propune „buna convieţuire pluralistă", elementul de bază pentru o bună funcţionare a societăţii fiind toleranţa. Aceasta se opune dogmatismului însă promovează principii precum cel „de a nu face rău" şi cel al reciprocităţii. Cu toate acestea, „cetăţeanul contra, contra-cetăţeanul nu poate fi acceptat".
Ştefan Şoimu