O instanţă a decis ca şefa ÎCCJ să fie despăgubită cu 500.000 de lei pentru că dosarul în care a fost achitată i-ar fi afectat reputaţia. Cum explică judecătorii
0Preşedinta Curţii Supreme, Alina Corina Corbu, a cerut 5 milioane de lei daune morale din partea statului român pentru că a fost trimisă în judecată şi apoi achitată într-un dosar penal, considerând că i-a fost afectată reputaţia profesională. O primă instanţă a decis ca judecătoarea să primească de zece ori mai puţin decât ceruse iniţial, adică 500.000 de lei, potrivit Europa Liberă.
Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat statul român în judecată în decembrie 2018 pentru că a fost trimisă în judecată, după acuzaţiile DNA, şi ulterior achitată, un proces care, susţine judecătoarea, i-a afectat reputaţia profesională.
Procesul a fost soluţionat, în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti, care a decis ca judecătoarea Corbu să primească daune morale de 500.000 de lei, adică de zece ori mai puţin decât ceruse iniţial actuala şefă a Curţii Supreme. În prezent, procesul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Europa Liberă a obţinut motivarea tribunalului, din care rezultă „că la data de 7 octombrie 2011, în presa scrisă din România au apărut brusc un număr semnificativ de articole în care s-a vehiculat informaţia referitoare la cercetarea penală a reclamantei de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un dosar de corupţie deschis pe numele a doi judecători ai Instanţei Supreme”. Acelaşi document arată că, din cauza apariţiei în presă informaţiilor privitoare la trimiterea sa în judecată, judecătoarea Corbu „a suferit un veritabil şoc emoţional”, care a avut consecinţe „ireparabile asupra vieţii sale de familie/profesionale”.
„Pe de altă parte, asupra reclamantei a fost aruncată eticheta de «judecător corupt», rămânând, în opinia unor ziarişti, un judecător contestabil şi după pronunţarea deciziei definitive de achitare, continuând să fie publicate în presă articole prin care prezumţia de nevinovăţie a acesteia a fost încălcată”, se mai arată în motivarea Tribunalului Bucureşti.
Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care a judecat dosarul în primă instanţă a explicat în motivare că „rămânerea reclamantei fără nicio sursă de venit, ca efect al suspendării din funcţie, publicarea unor articole în presa scrisă etc, nu reprezintă fapte ilicite ale pârâtului ci reprezintă consecinţe directe sau indirecte ale promovării de către pârât a unei acţiuni penale nefondate, adică reprezintă prejudicii morale aduse reclamantei, care justifică acordarea unor despăgubiri”. Astfel, instanţa a considerat că judecătoarea Corina Corbu ar trebui să primească daune morale în valoare de 500.000 de de lei, precizând că suma de 5 milioane, cerută iniţial de actuala şefă a ÎCCJ, este una exagerată.
Corbu acuză DNA că a scurs informaţii în presă
Corina Corbu a scris în cererea sa chemare în judecată că, timp de patru luni, a fost supusă „unei campanii de presă agresive”, fără ca împotriva ei să fie formulată oficial o acuzaţie penală, potrivit publicaţiei citate. Totodată, şefa Curţii Supreme acuză DNA că a scurt informaţii în presă, care i-au vătămat onoarea şi reputaţia profesională.
„Statul Român şi-a încălcat obligaţia pozitivă de a păstra în siguranţă informaţiile de care dispunea, pe fondul cercetărilor din dosarul penal nr.82/P/2011 al DNA”, a scris Corbu în cererea de chemare în judecată, potrivit motivării primei instanţe, citată de Europa Liberă.
Corina Corbu a fost trimisă în judecată în iulie 2014 alături de alţi trei judecători, doi avocaţi, un şofer şi un om de afaceri, sub acuzaţia de complicitate la favorizarea făptuitorului. Corbu a fost acuzată de DNA că a informat o altă inculpată din dosar că este interceptată de procurori. Tot atunci, potrivit legii, Corbu a fost suspendată din funcţia de judecător printr-o decizie a CSM. Ulterior, a fost achitată definitiv şi şi-a reluat activitatea de judecător al ÎCCJ.
Mai vrea un mandat la conducerea ÎCCJ
Corina Corbu, care a preluat şefia ÎCCJ în anul 2019, vrea să rămână la conducerea Curţii Supreme. Actuala preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este singurul candidat înscris în cursa pentru şefia Instanţei Supreme, după cum a anunţat marţi, 24 mai, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
„Pe parcursul celor aproape trei ani în care am coordonat managementul Înaltei Curţi, aceasta a cunoscut transformări importante, dintre care unele şi-au găsit motivaţia în necesitatea de adaptare la o perioadă cu caracter extraordinar pe care a traversat-o atât sistemul judiciar, cât şi întreaga societate”, a transmis judecătoarea, în scrisoarea de intenţie prin care îşi anunţă candidatura la şefia ÎCCJ. Şefa Înaltei Curţi a mai punctat că obiectivele mandatului său sunt apărarea statutului şi a prestigiului justiţiei.