Notarii şi executorii, spioni pentru Fisc

Fiscul vrea să aibă acces la datele românilor care ajung la notarii publici sau la executorii judecătoreşti, pentru a se asigura că toţi plătesc dările către stat. Notarii, de exemplu, vor fi obligaţi să transmită la Fisc chiar şi certificatele de moştenitori.

Ai mers la notar pentru a încheia o tranzacţie sau un act de succesiune? Datele acestor operaţiuni vor ajunge automat şi la ANAF. Cel puţin aşa prevede un proiect de act normativ al Ministerului Finanţelor Publice (MFP), lansat, recent, în dezbatere publică. Concret, notarii publici şi executorii judecătoreşti vor fi scoşi de pe lista persoanelor exceptate de la obligaţia de a transmite Fiscului datele cu caracter personal ale persoanelor fizice. Aceleaşi obligaţii sunt valabile şi pentru executorii judecătoreşti. În prezent, aceste date pot fi furnizate către ANAF doar cu acordul persoanelor respective.

Noile prevederi apar în proiectul de ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Pentru a se aplica, actul normativ are nevoie de o simplă aprobare a Executivului.

Certificatele de moştenitori ajung la Fisc

Concret, Fiscul este interesat de acele informaţii referitoare la orice venituri impozabile pe care le obţin românii. Vizate sunt, în primul rând, moştenirile. Notarii vor fi obligaţi să trimită certificatele de moştenitori la Fisc, în termen de 30 de zile de la eliberare. „După finalizarea procedurii succesorale în care în masa succesorală sunt cuprinse obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare, notarul public transmite prin mijloace electronice de comunicare organului fiscal central competent, precum şi organului fiscal local în a cărui rază teritorială se află sediul biroului notarial, în termen de 30 de zile de la încheierea acesteia, o copie a certificatului de moştenitor”, se arată în proiectul de act normativ.

În cazul în care în masa succesorală, pe lângă obligaţiile fiscale restante şi alte creanţe bugetare, se află şi bunuri imobile intabulate, obligaţia comunicării copiei certificatului de moştenitor împreună cu încheierea de intabulare a acestuia revine Biroului de cadastru şi publicitate imobiliară care a dispus înscrierea bunului în cartea funciară, potrivit documentului.

Interesul public vs. confidenţialitatea datelor

În nota de fundamentare aferentă proiectului de act normativ, autorităţile justifică măsurile luate. Astfel, Ministerul Finanţelor consideră că atât notarii, cât şi executorii  judecătoreşti, îndeplinesc servicii de interes public şi ajung să deţină informaţii deosebit de importante pentru inspectorii Fiscului, în ceea ce priveşte verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice.

„Notarii publici şi executorii judecătoreşti deţin informaţii şi documente relevante din punct de vedere fiscal, privind patrimoniul persoanelor fizice, în speţă cele referitoare la contracte de vânzare-cumpărare de imobile (din care rezultă alocări de fonduri ale persoanelor fizice care pot constitui elemente importante pentru stabilirea bazei impozabile pentru impozitul pe venit), documente aferente procedurii succesorale notariale (pe baza cărora se pot determina, ca surse de fonduri, venituri neimpozabile ale persoanelor fizice – acestea nu se declară organului fiscal), punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, recuperarea pe cale amiabilă a creanţelor şi alte documente cu relevanţă fiscală. Aceste informaţii sunt deosebit de importante în desfăşurarea de către organele fiscale a activităţii de verificare a situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice”, se precizează în nota de fundamentare.

În opinia, autorităţilor, interesul public prevalează în faţa confidenţialităţii datelor în posesia cărora intră notarii şi executorii judecătoreşti. „Prin urmare, în cazul notarilor publici şi al executorilor judecătoreşti apreciem că interesul public ce caracterizează serviciile îndeplinite de aceste categorii profesionale prevalează asupra eventualelor considerente privind confidenţialitatea informaţiilor, mai cu seamă în ce priveşte furnizarea informaţiilor relevante către organele fiscale”, se mai arată în nota de fundamentare.

Analist: Practic, se strânge şurubul

Specialiştii susţin că, din punct de vedere fiscal, măsurile se justifică. Este însă nevoie de asigurări că datele colectate de Fisc nu vor fi folosite în alte scopuri.
„Din punct de vedere fiscal, această măsură se justifică, are logică. Nu cred că datele personale ale românilor sunt în pericol, dar este nevoie de asigurări în acest sens. Adică, de la Fisc, aceste informaţii să nu plece şi în altă parte... Ar trebui să se ştie la nivel fiscal astfel de informaţii, de la tranzacţiile imobiliare, la succesiuni. Mă mir că nu au fost cerute până acum. Unele dintre aceste date erau luate din alte surse, cum ar fi băncile. Fiscul a avut acces şi până acum la foarte multe informaţii, şi din interior, şi din exterior. Problema este că nu au fost valorificate. Cu rea intenţie sau din lipsă de profesionalist, aceste date s-au blocat la ANAF”, a explicat, pentru ”Adevărul”, analistul economic Constantin Rudniţchi.

Potrivit specialistului, în toate lumea se manifestă tendinţa autorităţilor de a controla orice informaţii legate de veniturile cetăţenilor, inclusiv cele din paradisurile fiscale.

„Trebuie să privim tabloul general. Sunt tot mai multe protocoale de circulaţie a informaţiilor, inclusiv cele legate de Fisc. De exemplu, acum fiscurile din Europa sau SUA ajung şi la informaţii din paradisurile fiscale. Informaţiile bancare sunt tot mai deschise către instituţiile publice. Practic, se strânge şurubul”, a mai spus analistul.