NATO: România, campioana Europei la alocările bugetare pentru modernizarea Armatei

România se află pe primul loc în NATO într-un top al alocărilor bugetare pentru înzestrare, se arată în raportului anul al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. Procentul cheltuit pentru înzestrare situează ţara noastră pe primul loc în cadrul Alianţei, cu 33 la sută. Tot pe primul loc, România se află şi în ceea ce priveşte rata creşterii bugetului apărării, comparativ cu anul precedent.

Referitor la acest raport, analistul militar Ion Petrescu a declarat pentru “Adevărul” că, pe fondul presiunilor venite din est,  aliaţii din NATO investesc tot mai mult în apărare. “În documentul asumat de Jens Stoltenberg  sunt semnalate progrese şi în ceea ce priveşte angajamentul de a investi 20% sau mai mult din cheltuielile de apărare în capabilităţi majore noi. Astfel, în 2017, 26 de aliaţi au cheltuit mai mult pentru echipamentele majore decât în anul 2016, iar 12 aliaţi au respectat, anul trecut, orientarea de a investi o cincime din finanţări în dotări noi”, arată Ion Petrescu.

Investiţii în tehnică de luptă modernă

Analistul consideră că alocarea de către România a unor sume mari de bani în dotari cu tehnică de luptă modernă vine în contextul rolului nostru la graniţa de este a alianţei. “Evidenţierea României pentru alocarea a peste 35% din bugetul Defensivei Naţionale pentru dotări cu tehnică de luptă modernă - pe baza programelor  etapizate, vizând înzestrări semnificative, pentru forţele terestre, aeriene şi navale – înseamnă şi recunoaşterea eforturilor ministrului Apărării, Mihai Fifor, şi a şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, de a răspunde pragmatic la misiunea pe care o are armata noastră la graniţa de est a NATO”, spune expertul militar.

Mai aproape de clubul select

Ion Petrescu susţine că, în acest moment, Bucureştiul a intrat într-un club select al celor care investesc masiv în apărare.  Practic, în 2017, România s-a alăturat plutonului de ţări aliate fruntaşe în alocarea a peste 2% din PIB pentru apărare: SUA, Grecia, Marea Britanie, Estonia şi Polonia. Guvernele de la Atena, Tallinn şi Varşovia au menţinut nivelul ridicat al acestor alocări bugetare ca urmare a persistenţei pericolelor militare reale la adresa suveranităţii naţionale şi integrităţii teritoriale” spune Ion Petrescu.

Oricum, crede analistul, România este un pilon de bază în sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice. “În raportul pe 2017 se arată că sistemul integrat de apărare şi rachete al NATO protejează teritoriul, populaţiile şi forţele Alianţei împotriva oricărei ameninţări, descurajarea potenţialului agresor şi apărarea fiind asigurate prin poliţie aeriană şi apărarea împotriva rachetelor balistice. Apărarea antirachetă a NATO se bazează pe elementele de apărare ale rachetelor balistice ale SUA desfăşurate în Europa, dar, nota bene, şi pe contribuţiile României, Poloniei, Spaniei şi Turciei” arată Petrescu.

Supraveghere aeriană cu drone

Analistul spune că misiunile de supraveghere aeriană vor fi întările. “Alliance Ground Surveillance va oferi imagini radar cu zone de interes pe teren şi pe mare, care vor completa capacitatea AWACS a NATO. Alianţa de Supraveghere a Teritoriului va fi bazată pe cinci aeronave fără pilot, de tipul "Global Hawk", sistemul fiind capabil să funcţioneze nonstop. Primul Global Hawk va ateriza în Italia în 2019. Programul este rodul cooperării a 15 aliaţi - Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi SUA” , spune expertul.

Ion Petrescu mai crede că raportul secretarului general al NATO mai recunoaşte şi efortul trimiterii de către România a 587 militari în Afganistan şi a altor 61 în Kosovo, ca o continuare a determinării demonstrate şi în alte teatre de operaţii militare ale aliaţilor şi că documentul “situează România, din punct de vedere militar, acolo unde merită”.

Creştere de 45 de procente

Revenind la sumele cheltuite de MApN în 2017, acesta a fost de 14,764 miliarde de lei, 33 de procente din această sumă fiind direcţionate pentru achiziţii de echipamente majore, adică 1,81% din PIB-ul estimat la momentul aprobării bugetului, clasând România pe locul 6 în cadrul NATO la acest indicator.

Comparativ, în anul 2016, bugetul Apărării a fost de 11,230 miliarde lei, în timp ce în 2017 a fost de 16,322 miliarde lei. Creşterea a fost de 5,092 miliarde lei, adică peste 45 de procente, fiind una dintre cele mai mari creşteri a cheltuielilor pentru Apărare.