Miting AUR cu Șoșoacă și Coarnă pentru un preot român pro-rus din Ucraina. Cine e Longhin Jar
0Un miting pentru susținerea preotului ucrainean de origine română Longhin Jar, care refuză să îi binecuvânteze pe soldații ucraineni din războiul de apărare contra Rusiei, a avut loc vineri în fața ambasadei Ucrainei din București.
La miting au participat politicienii Diana Șoșoacă (partidul SOS) și Dumitru Coarnă (AUR), ambii cu poziții pro-ruse, precum și Alexandra Păcuraru, realizator Realitatea PLUS și fiica patronului Maricel Păcuraru, scrie G4 Media.
Mitingul a fost promovat și de George Simion, liderul partidului extremist AUR, care a scris pe Facebook „Solidari cu românii din Ucraina. Vineri ora 11:00 suntem în stradă pentru Părintele Longhin Jar“.
Longhin Jar a fost înlocuit din fruntea mănăstirii pe care a înființat-o în Ucraina din cauza numeroaselor injurii aduse conducerii bisericii ortodoxe ucrainene și Patriarhului Bartolomeu.
Preotul s-a poziționat de partea partidelor pro-ruse din Ucraina, împotriva pașapoartelor biometrice, dar și a vaccinării.
Mai mult, Longhin s-a situat fățiș de partea Moscovei, numind autoritățile ucrainene „blestemate” și „slujitori ai lui Satan”, potrivit RFI România.
El a căutat să descurajeze mobilizarea din Bucovina, refuzând să le dea binecuvântarea celor care ar fi urmat să fie trimiși pe front la luptă împotriva Rusiei. El a dat vina pentru război pe „Europa blestemată” și pe americani, „care oriunde merg, aduc doar ostilitate și sânge” – exact argumentele folosite de propaganda Kremlinului.
Mitropolitul Longhin Jar a fost înlocuit din fruntea Mănăstirii Bănceni în luna septembrie, de Sfântul Sinod al Bisericii Ucrainene, la câteva zile după ce a fost trimis în judecată de autoritățile ucrainene, fiind acuzat de „încălcare a egalității cetățenilor în funcție de convingerile lor religioase”.
Mitropolitul Longhin Jar era starețul mănăstirii Bănceni din cadrul Eparhiei Cernăuțiului și Bucovinei, care ține de Biserica Ortodoxă Ucraina, desprinsă canonic de Moscova după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Potrivit unui comunicat al Procuraturii regionale din Cernăuți, ca urmare a investigațiilor, ierarhul ar fi folosit în discursurile sale publice cuvinte menite să stârnească ura religioasă între credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ) și ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale (PȚU), ofensând sentimentele religioase ale susținătorilor PȚU, aflată în strânsă comuniune cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.
El a acuzat că autoritățile de la Kiev îi persecută pe ierarhii români din Ucraina și că mănăstirile din zonă au fost vizate de controale violente ale serviciilor de securitate ucrainene, fără să furnizeze însă dovezi în sprijinul alegațiilor. El a considerat aceste acțiuni drept dovezi ale prigoanei la adresa românilor, alimentând teoriile potrivit cărora România nu ar trebui să susțină Ucraina în fața agresiunii ruse.
Conform Creștin ortodox, Părintele Mihail Jar s-a născut în localitatea românească Mihoreni, localitate numită astăzi Petrasevka, granița românească mutându-se mai jos de această, lăsând-o astfel în Ucraina. Zidirea Mănăstirii Bănceni „a fost începută de părintele Mihail Jar încă din vremea slujirii sale că preot de mir, vreme în care soția să a început și ea ridicarea unei mănăstiri de maici, anume Mănăstirea Boian. Astfel, în toamna anului 1994, părintele Mihail, ajutat de câțiva creștini, a decis să înființeze o mănăstire. Toți ctitorii acesteia au fost români, unii din țară, iar alții de peste granița, din apropiere de Cernăuți“.
De pe același site aflăm că „Neavând nici un suport consistent, părintele și cei dimpreună cu dansul, au lucrat la zidirea mănăstirii numai cu credință și cu nădejde în ajutorul Bunului Dumnezeu, iar credință le-a fost răsplătită fără măsură, în mai puțin de zece ani, la Bănceni ridicându-se cinci biserici și mai multe corpuri de chilii. Călugării de la Bănceni se declara români și vorbesc limba românească, limba în care săvârșesc și Sfânta Liturghie. Într-un mic paraclis din incinta mănăstirii, Psaltirea se citește neîncetat.
Amintindu-și de începutul mănăstirii, părintele spune: «Aici nu era nimic. Acum există toate lucrurile acestea minunate pe care Dumnezeu Însuși le-a făcut. S-a început cu câțiva frați în mănăstire. Credincioșii noștri, de-aici, din Bucovina, românii noștri cu inima mare, au avut toată dragostea să se facă acest lucru minunat, această mănăstire, pentru românii de-aici și pentru toată lumea care vine. Și așa, repede, s-au făcut toate, că prin minune. Când nu avem, Dumnezeu ne trimite»“.