Ministrul olandez de Externe se va întălni luni la Bucureşti cu Ponta şi Corlăţean

Ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, va realiza, luni, o vizită oficială în România, unde se va întălni cu omologul său român, Titus Corlăţean, precum şi cu premierul României, Victor Ponta, informează Mediafax.

Vizita oficialului olandez vine la scurt timp după ce Comisia Europeană a făcut public un nou raport MCV pentru România, document în care este criticat Parlamentul din pricina amendamentelor Codului Penal.

Venirea în România a lui Frans Timmermans va cuprinde şi întâlniri cu oameni de afaceri olandezi, precum şi cu membri sau reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale, principalele teme de discuţii anunţate fiind statul de drept şi buna guvernare.

Recent, şi Ministerul de Afaceri Externe din România a confirmat vizita lui Frans Timmermans, adăugând că întâlnirea este o ocazia importantă pentru diversificarea şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele doua state.

Cei doi miniştri vor aborda şi aspecte economice prin care se doreşte consolidarea poziţiei Regatului Ţărilor de Jos ca prim investitor în România, mai precizează un cominicat MAE.

De multe ori, Olanda s-a arătat împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, arătând că guvernul de la Bucureşti are încă probleme majore asupra capacităţii de a lupta împotriva corupţiei, cât şi asupra asigurării independenţei Justiţie.

În 2013, autorităţile din Haga au precizat că vor să vadă două rapoarte MCV pozitive la adresa României pentru a lua o decizie în vederea susţinerii pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Ambasada Olandei a declarat pentru sursa citată că noul raport MCV prezintă şi aspecte pozitive, dar conţine şi câteva îngrijorări.

„Raportul MCV arată dezvoltări pozitive în ambele ţări, dar şi îngrijorări privind unele chestiuni (...) Rapoartele arată că o atenţie specială acordată situaţiei din cele două ţări rămâne în continuare necesară”, a precizat Ambasada Olandei către Mediafax.

Îngrijorările Olandei persistă asupra independenţei sistemului judiciar cât şi asupra exemplelor de rezistenţă la măsurile în materie de integritate şi anticorupţiei.

„Modificarea expeditivă şi netransparentă a Codului penal în decembrie 2013 a stârnit o preocupare generală, fiind privită ca o atingere adusă sistemului de combatere a corupţiei şi de promovare a integrităţii, chiar dacă Curtea Constituţională a demonstrat funcţionarea sistemului de control şi echilibru, a transmis Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, în legătura cu raportul MCV pentru România.

În decembrie anul trecut, Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a anunţat că România şi Bulgaria au realizat câteva progrese, însă insuficiente pentru a fi primite în spaţiul Schengen.

„După părerea noastră, nu a sosit momentul să fie eliminate controalele la graniţă pentru cele două ţări. În prezent nu pot aprecia când ar putea veni momentul” (pentru aderarea celor două ţări - n.r.), a declarat în luna decembrie Hans-Peter Friedrich, în cadrul Consiliului JAI. 

Citeşte şi:

UPDATE Comisia Europeană publică noul raport MCV: Parlamentarii să respecte independenţa Justiţiei

Comisia Europeană publică marţi un nou raport MCV pentru România, document care conţine critici la adresa Parlamentului, în special din cauza amendamentelor la Codul Penal, dar şi aprecieri la adresa DNA, ANI, CSM sau ICCJ, potrivit agenţiei de ştiri Mediafax, care a obţinut un draft al raportului.

Preşedinţia UE: Vom reveni asupra aderării României la Schengen când vor fi condiţii favorabile

Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a anunţat joi că va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen atunci când vor exista condiţii favorabile, precizează ministrul lituanian de Interne, Dailis Alfonsas Barakauskas, potrivit Mediafax.

„The Economist” despre MCV: Bulgaria rămâne în urmă, „România are o primăvară înaintea sa”

Într-un articol publicat pe un blog găzduit de ediţia online a celebrei publicaţii britanice de business „The Economist”, România este prezentată drept „o ţară care a implementat modificări legislative necesare şi mult-aşteptate, îmbunătăţind în acelaşi timp, de asemenea, cooperarea între instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei”.