Ministrul Justiției: CJUE a stabilit că Franța nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare al Prințului Paul
0Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunţat, luni, în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România, în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele lui Paul-Philippe al României. Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a precizat că justiția din Franța nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului.
„Statul român a avut dreptate. CJUE a stabilit clar că justiția din Franța nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României. Mulțumesc tuturor instituțiilor române și celor care au înțeles că fenomenul fugarilor trebuie tratat serios, indiferent de statul care trebuie să îi predea. Mesajul meu ca ministru este că, din respect pentru justiția din România, fiecare fugar trebuie adus înapoi în țară, trebuie să-și execute pedeapsa în penitenciarele din România”, a transmis ministra Justiției, Alina Gorghiu, dând asigurări că vor continua demersurile necesare „pentru ca justiția să meargă până la capăt.”
La data de 30.04.2024, Curtea de Apel Brașov a depus la CJUE o cerere de decizie preliminară, adresând Curții întrebări care vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării fugarului menționat.
La data de 29.07.2024, CJUE a publicat hotărârea, prin care a stabilit:
1. Refuzul executării mandatului de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru. Fiecare autoritate de executare trebuie să facă propria analiză în care să fie avute în vedere și motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menține validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate.
2. Decizia Comisiei de Control a fișierelor Interpol (CCF) nu poate justifica, în sine, refuzul executării mandatului, dar poate fi luată în considerare la fundamentarea deciziei.
3. Ulterior deciziei de refuzare a predării, autoritatea emitentă poate decide cu privire la validitatea mandatului fără a fi necesară sesizarea CJUE, cu excepția cazului în care decizia care va trebui adoptată nu este supusă unei căi de atac.
4. Executarea mandatului nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluționat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea în calitate de procuror.
5. Autoritatea emitentă nu poate participa în calitate de parte la procedura privind executarea mandatului.
6. Autoritatea de executare nu poate refuza predarea întemeindu-se pe condițiile de detenție de care a luat la cunoștință fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiții de detenție decât cel garantat de normele internaționale.
Potrivit Ministerului Justiției, Hotărârea CJUE interpretează dreptul UE aplicabil în speță, nu îl aplică efectiv. Dar interpretarea este obligatorie pentru toate statele membre.
Statul român va comunica această decizie extrem de importantă către instanța din Malta, aceasta urmând să se pronunțe referitor la predarea fugarului Paul-Philippe al României.
Franța a refuzat predarea
La data de 17 decembrie 2020, Curtea de Apel Brașov a emis MEA împotriva lui Paul-Philippe al României cunoscut ca și Prințul Paul, în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu.
Fugarul a fost arestat în Franța, la data de 28 iunie 2022, fiind declanșată o procedură de predare în privința sa. Această procedură a fost încheiată printr-o hotărâre a Curții de Apel din Paris, rămasă definitivă, prin care refuza executarea MEA emis de autoritățile române.
Decizia de refuz a instanței franceze a fost întemeiată pe motivarea că locul de păstrare a proceselor verbale de depunere a jurământului de către judecători ar fi incert. Iar această deficiență sistemică ar fi avut incidență asupra procedurii penale împotriva lui Paul-Philippe al României în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, din moment ce procesul verbal de depunere a jurământului de către unul dintre cei trei judecători din completul de judecată care a trebuit să judece cauza în discuție nu ar fi putut fi găsit, iar un alt judecător din cadrul acestui complet de judecată ar fi depus jurământul numai în calitate de procuror.
Arestat în Malta
La data de 29 aprilie 2024, fugarul a fost arestat în Malta în temeiul mandatului european de arestare emis împotriva sa. În aceeași zi, autoritatea judiciară de executare malteză a solicitat instanței din România informații suplimentare, precizând că Paul-Philippe al României invocase hotărârea Curții de Apel din Paris.
La data de 20.05.2024, autoritățile malteze au refuzat executarea mandatului având în vedere condițiile de detenție de care ar beneficia persoana în cauză în România în eventualitatea predării, decizie care a fost casată cu trimitere spre rejudecare.
Ulterior, instanța de fond din Malta a dispus predarea fugarului, însă aceasta a fost atacată. Iar la data de 31.07.2024 este așteptată decizia acestei instanțe sub aspectul predării fugarului Paul-Philippe al României.