Mieii de Paşte se dau pe datorie: "Am dat pe vin, pe rachiu, dar cât pot şi io să beau"
0Peste 20 de ciobani din Dolj, Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi au venit ieri să vândă miei în piaţa special amenajată în sectorul 4. În prima zi, bucureştenii au cumpărat de la „stâna“ din Capitală peste 700 de miei. În ţară, românii aleg ofertele de criză, achiziţionând carnea pentru Paşte pe datorie.
Tradiţionalul târg de miei vii din Bucureşti, amplasat în zona Apărătorii Patriei, este şi anul acesta un succes. Ieri, în prima zi de negustorie, măcelarii tocmiţi de ciobani să sacrifice animalele erau deja extenuaţi, semn că lucrurile au mers foarte bine pentru negustorii veniţi din judeţele învecinate să-şi vândă mieii în Capitală. „Băieţii sunt rupţi de oboseală, până acum au tranşat vreo 40 de miei şi cred că până diseară o să le mai dau de lucru", a spus mulţumit Mirel Tulitu, unul dintre tinerii tocmiţi de ciobani să vândă mieii.
Majoritatea negustorilor au terminat „marfa" încă de aseară şi, pentru aprovizionare, s-au văzut nevoiţi să plece către localităţile de origine, unele aflate la peste 400 de kilometri distanţă. „Pleacă patronul cu maşina să aducă miei de la noi din Bechet (judeţul Dolj) şi o să trebuiască să dormim în ţarc cu animalele în seara asta. Oricum, şi atunci când e maşina aici, unul dintre noi trebuie să stea cu animalele, dar aşa măcar mai facem cu schimbul", a explicat Mirel.
20 de lei kilogramul
Potrivit lui Ştefan Florescu, directorul general al Administraţiei Pieţelor Sector 4, în prima zi de târg s-au vândut peste 700 de miei. Oamenii au mişunat pe lângă ţarcurile de miei de lângă Universitatea „Spiru Haret" de dimineaţă până seara. Pe lângă cei interesaţi de carnea de miel, mulţi au vizitat piaţa ca pe o grădină zoologică.
„Am ieşit la plimbare şi am trecut pe aici pentru Andreea, să vadă mieluşeii şi iezii, pentru că nu avem părinţi în provincie şi este o ocazie foarte bună să interacţioneze cu animalele", a spus Alina, mama Andreei, o fetiţă în vârstă de 3 ani şi patru luni.
„La noi e cel mai ieftin"
Nici Nelu Bogdan, un bucureştean în vârstă de 54 de ani, nu a venit la târg să-şi cumpere miel. El spune că iubeşte animalele şi că a venit doar să admire rasele de oi şi capre. „Eu nu consum carne de oaie. Stau la o staţie de aici şi am venit doar să mă uit la miei. Iezii mi se par atât de gingaşi! Nu ştiu cum pot să-i taie, eu mă înmoi numai când mă uit la ei", a zis Nelu Bogdan. Nea Meluş, unul dintre crescătorii de oi veniţi din Teleorman, a spus că preţul de 20 de lei pe kilogram pe care îl cer toţi vânzătorii nu se poate negocia.
„De crescut poate mai creşte, dar de scăzut nici nu se discută", susţine ciobanul. El a adăugat că este obişnuit cu „vizitatorii" care nu au de gând să-i cumpere marfa. „Unii cască gura la animale, alţii vor să testeze piaţa, dar sunt şi cumpărători. Lumea ia de la noi pentru că e mai ieftin decât în marketuri şi pentru că e pe alese", a conchis Meluş.
Miei pe datorie, cu plata la recolta din vară
Ciobanul Gheorghe Pavăl dă consătenilor mieii pe grâu
Gheorghe Pavăl este cioban în satul gălăţean Bălăbăneşti, una dintre cele mai sărace localităţi ale judeţului. Omul are 80 de oi şi, ca în fiecare an, a scos la vânzare vreo 50 de miei. Dar nu se dau. „N-are lumea bani! De unde să aibă? Am mai dat pe vin, pe rachiu, dar cât pot şi io să beau?!", descrie ciobanul mersul afacerii.
În cele din urmă, Gheorghe a găsit o metodă cu totul nouă de vânzare a mieilor: livrare imediată, plata la recoltare. La recoltarea grâului, când în buzunarele consătenilor se vor strânge ceva bani. „Am făcut aşa: 10 kile de grâu pe kilu' de miel viu. Un miel de 15 kile face cam 150 de kilograme de grâu. Nu-i mult", spune ciobanul.
Oferta a avut succes. În cele doar trei zile de când a fost lansată a atras deja 10 muşterii. „Sunt mai mult bătrâne din sat care au terenul la arendă. După ce semnează la caietul meu că dau grâul pe miel, mă duc la şeful de asociaţie şi-i arăt hârtia, ca să-mi dea grâul direct mie, la vară", îşi explică Gheorghe „planul de afaceri".
Oierii îşi trimit marfa în Grecia
Un oier din inima Dobrogei refuză să-şi vândă mieii de Paşte pe piaţa internă pentru că are multe comenzi din străinătate. Animalele ajung, astfel, pe masa turiştilor din tavernele greceşti sau pe cele din restaurantele italieneşti.
„Piaţa internă de la noi nu merge decât de Paşte. Norocul nostru este exportul. Cam tot ce vedeţi în meniurile din Grecia sunt miei vânduţi de aici", explică Gigică Apostol, patronul unei ferme din Tulcea. Şi ciobanii din Mărginimea Sibiului au început de câteva zile să livreze carne de miel către Italia şi Grecia. Chiar dacă preţul la export este sub cel al pieţei interne, ciobanii au mărturisit că au decis să vândă mieii, pentru că în acest fel scapă de toată marfa. Cristian Dogaru
Roşii din Italia, castraveţi din Spania, vinete turceşti
Piaţa din Deva este plină de produse „de afară", iar comercianţii spun că vor vinde atât ouă, cât şi carne de import. „Nimeni nu cumpără o legumă care arată urât, deşi este mult mai sănătoasă decât cea tratată chimic. Toţi tinerii trag la ce e mare şi frumos, nu ţin la sănătatea lor", a spus Maria Ile, una dintre vânzătoarele de legume autohtone din piaţa centrală a oraşului Deva. Alături de taraba ei se află un adevărat munte de legume şi fructe „proaspete". Toate sunt aduse din străinătate.
„Roşiile sunt din Italia, castraveţii din Spania, iar vinetele din Turcia. De unde să scoatem legume româneşti în luna martie, mai ales că iarna asta s-a terminat atât de târziu?", a adăugat Ileana Marin. Clienţii consideră că pancartele pe care sunt trecute denumirile produselor ar trebui să fie complete, adică ar trebui să conţină şi ţara de origine a legumelor şi fructelor. „Eu am o slăbiciune pentru Bistriţa şi obişnuiesc să cumpăr mere din acea zonă. Zilele trecute, când am ajuns acasă, mi-am dat imediat seama că sunt de import, erau pline de chimicale, se cunoştea la gust", a precizat Ana Marilă.