Microsoft: Hackerii ruşi intensifică spionajul cibernetic asupra aliaţilor Ucrainei

Hackerii guvernamentali ruşi au desfăşurat recent mai multe operaţiuni de spionaj cibernetic vizând ţările aliate cu Ucraina, a anunţat Microsoft într-un raport publicat miercuri, ilustrând amploarea activităţilor de piraterie informatică desfăşurate de Moscova.

Hackerii au vizat în special computere guvernamentale din statele membre NATO, a avertizat compania de software miercuri seara, adăugând că, în timp ce ţinta principală au fost Statele Unite, experţii Microsoft au detectat atacuri cibernetice asupra a circa 128 de organizaţii din 42 de ţări.

Multe atacuri au vizat şi mai multe ţări membre ale alianţei militare NATO, au scris cercetătorii Microsoft.Printre acestea se numără organizaţii cu sediul în Polonia, Letonia, Lituania, Danemarca şi Norvegia, dar şi Finlanda şi Suedia, ţări care şi-au exprimat dorinţa de a se alătura NATO. „Ţinta părea să fie în principal la nivelul guvernelor, deşi au fost incluse şi grupuri de reflecţie, grupuri umanitare şi furnizori de infrastructură critică”, se arată în raportul Microsoft.

Hackerii ruşi au reuşit să pătrundă în 29% din reţelele pe care au încercat să le atace, a spus compania, adăugând că au fost furate date în urma a cel puţin un sfert dintre aceste atacuri.

În acelaşi timp, Microsoft a subliniat că, de la începutul războiului, Rusia a atacat infrastructura IT a Ucrainei atât cu atacuri cibernetice, cât şi cu rachete. Cu toate acestea, a spus compania, sistemul informatic al ţării s-a dovedit a fi foarte rezistent la astfel de atacuri, datorită în principal măsurilor de precauţie.

„Aspectele cibernetice ale războiului actual se extind mult dincolo de Ucraina şi reflectă natura unică a spaţiului cibernetic”, a concluzionat preşedintele Microsoft, Brad Smith, în raport.

Ţintă colaterală 

Reamintim că, recent, Florin Pană, expert în cadrul Centrului Naţional Cyberint din Serviciul Român de Informaţii (SRI), a declarat că România a fost o ţintă colaterală într-un atac cibernetic axat pe Ucraina. „Poate că nu era vizată şi România şi alte state din regiune, dar atacurile cibernetice nu ţin cont de graniţe. În speţă a existat un atac la adresa unei infrastructuri satelitare. Din evaluarea comunităţii de Intelligence şi evaluarea NATO a fost vizată în principiu Ucraina, doar că acea infrastructură satelitară deservea mai multe state printre care şi România. Au existat în acel moment o serie de infrastructuri care au fost indisponibilizate. Într-un timp relativ scurt au revenit în funcţiune şi ulterior România s-a alăturat unei coaliţii internaţionale prin care a fost atribuit public atacul către Federaţia Rusă”, a precizat Florin Pană, expert SRI.