Medici, asistente şi farmacişti, implicaţi în decontarea a 14.000 de reţete medicale fictive

Inspectorii antifraudă au destructurat o grupare infracţională, din care făceau parte medici şi asistente, suspectată că a adus statului un prejudiciu de 3,2 milioane de lei. Medicii eliberau reţete fictive pe numele unor pacienţi, iar medicamentele erau decontate la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Bihor.

Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă (DGAF) au vizat încă de anul trecut şase societăţi din judeţul Bihor, având ca obiect de activitate comercializarea cu produse farmaceutice. Urmare acţiunilor de control efectuate, inspectorii antifraudă au identificat un prejudiciu cauzat bugetului de stat şi al asigurărilor de sănătate în valoare de 3.166.616 lei, pentru recuperarea căruia au sesizat organele de urmărire penală şi au dispus instituirea de măsuri asigurătorii, prin indisponibilizare de bunuri şi popriri pe conturile bancare. Cazul afost preluat de DICOT Oradea, care a deschis un dosar penal pe numele suspecţilor.

Anchetatorii au emis, joi, mandate de aducere pentru 20 de persoane (medici, asistente, farmacişti şi reprezentanţi ai unor societăţi farmaceutice) din judeţul Bihor, suspectaţi de crearea unui circuit tranzacţional fictiv, în vederea fraudării bugetului Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bihor.

Pentru medicamentele achiziţionate fictiv, una dintre aceste societăţi a solicitat ulterior decontarea acestora la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Bihor, în baza unui număr de 13.444 de reţete emise fictiv, cu complicitatea unor medici de familie şi medici specialişti din judeţul Bihor, în numele unor pacienţi care nu au beneficiat în fapt de tratamentele respective.

”Operaţiunile de achiziţie/livrare declarate şi înregistrate în contabilitate, în perioada 2012-2015, de către societăţile din circuit au avut la bază operaţiuni fictive, fiind create circuite scriptice de tranzacţionare, cu scopul de a crea în mod artificial TVA deductibil şi de a diminua nelegal impozitul pe profit datorat” precizează DGAF într-un comunicat.

Firmele-fantomă interpuse în lanţul evazionist, respectiv societăţi care figurau cu sediul social la adrese din mediul rural, au fost înfiinţate pe numele unor interpuşi, persoane cu cetăţenie română şi domiciliu în judeţul Bihor. Societăţile în cauză nu au avut angajaţi, nu au depus la termene toate declaraţiile fiscale, parte dintre acestea nedeclarând achiziţii sau livrări.