MApN aplică metode ca-n vest pentru studenţi, în timp ce Ministerul Educaţiei continuă să gireze universităţi cu profesori de specialităţi inutile
0Învăţământul militar superior pare să fie vârful de lance în reformarea reală a programelor mediului universitar autohton. Astfel, în timp ce specialiştii din mediul universitar civil reclamă că, în facultăţi, cursurile sunt organizate mai degrabă în funcţie de interesele profesorilor decât cele ale studenţilor, MApN a anunţat reformarea programelor „de studii universitare de licenţă din academiile categoriilor de forţe.”
Iniţiativa a venit după ce s-a constat că acestea sunt cu totul depăşite dar şi după ce Armata Română a trecut la achiziţionarea de echipamente de ultimă generaţie.
„La momentul actual, cerinţele de pregătire ale ofiţerilor de arme preponderent tehnice sunt limitate de încadrarea unor programe de studii universitare de licenţă în domeniul fundamental Ştiinţe sociale (…) care au o durată de 3 ani – 180 de credite de studii transferabile”, arată Ministerul Apărării Naţionale într-un proiect de Hotărâre a Guvernului care va modifica legislaţia în domeniu. Este vorba de Hotărârea Guvernului nr. 606⁄2005 privind organizarea programelor de studii universitare în instituţiile militare de învăţământ superior din subordinea Ministerului Apărării Naţionale.
Limitări şi incompatibilităţi evidente
În document, MApN arată că derularea, în continuare, sub domeniul fundamental „Ştiinţe sociale” a unor programe de studii universitare de licenţă din academiile categoriilor de forţe pentru formarea ofiţerilor de arme prezintă limitări şi constrângeri legate în primul rând de incompatibilitatea cu programe de pregătire pentru armele tehnice din statele membre NATO.
In plus, MApN a constatat că, la această oră, din cauza structurii stufoase a programelor, practic, nu poate creşte „ponderea disciplinelor cu caracter tehnic”. În concluzie, ce învaţă acum studenţii în instituţiile universitare militare nu îi prea ajută să se formeze ca specialişti militari.
Reformă pe toate palierele
Prima mare modificare prevăzută de propunerea legislativă este flexibilizarea perioadei de studiu (3 sau 4 ani) la academiile forţelor terestre şi aeriene, în funcţie de specializare. De exemplu, în domeniul „Ştiinţe inginereşti” se vor face cursuri timp de 4 ani (240 credite de studii transferabile).
În plus, programe de studii vor fi similare cu cele ale unor universităţi similare din ţări membre NATO ca Statele Unite, Franţa şi Germania. Astfel „discipline fundamentale şi de specialitate, cum ar fi Matematică, Fizică, Informatică, Limbaje de programare etc. ” vor avea o pondere mai mare în programe. „Acest demers constituie fundamentul reproiectării programelor de studii universitare pentru formarea iniţială a ofiţerilor de arme care să asigure absolvenţilor competenţe profesionale şi transversale în acord cu cerinţele şi nevoile structurilor armatei, corespunzătoare calificărilor specifice ocupaţiilor militare”, a concluzionat MApN în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre, pus acum de dezbatere publică.
Civilii bat pasul pe loc
Dacă în latura militară a mediului universitar autohton lucrurile se îndreaptă în direcţia bună, cea civilă pare încremenită în trecut. Concret, conform specialiştilor, cursurile sunt organizate mai degrabă în funcţie de interesele profesorilor decât cele ale studenţilor. „Anumite programe de studii sunt croite astfel încât planurile de învăţământ să reflecte statutul de funcţie al cadrelor didactice şi nu competenţele dorite de studenţi sau cele solicitate de piaţa muncii”, a afirmat preşedintele Alianţei Naţionale a Studenţilor din România (ANOSR), Marius Deaconu.
„Discipline de umplutură“
„Se scot posturi la concurs, apar specializări anapoda şi discipline de umplutură, toate, pentru un anume Gigel. Se construiesc arii curriculare, nu în funcţie de obiectivele acestora care ţin de atingerea unor anumite cunoştiinţe şi competenţe, ci în funcţie de cine poate preda”, a scris pe Facebook expertul în management şi etică aplicată, Cristian Ducu.
Se finanţează excesiv facultăţi care nu se mai caută
Preşedintele Centrului pentru Politici Educaţionale, Dana Alexe, este de aceeaşi părere, subliniind că această realitate este confirmată de oferta educaţională a universităţilor. „Este o problemă complexă. Pe de o parte, dacă ne uităm la universităţile care au foarte multe specializări, putem observa că la programele de studiu care sunt la mare căutare pe piaţa muncii (precum Informatica) sunt alocate relativ puţine locuri la buget. În schimb, la specializările unde nu este o concurenţă foarte mare (puţini studenţi, puţine oportunităţi de angajare după finalizarea facultăţii) aşa cum sunt unele programe din ştiinţe umaniste, politice sau administrative - sunt oferite mult mai multe locuri bugetate. Asta deşi numărul de candidaţi este infim, o parte dintre locuri rămânând chiar neocupate. Mi s-ar părea rezonabil să suplimentăm numărul de locuri la buget pentru domeniile IT&Comunicare şi altele asemenea întrucât sunt domenii care aduc plus valoare”, a punctat Alexe.