Magistraţi: Proiectul privind Legile Justiţiei, scris în grabă, cu necorelări şi lacune

Cei mai mulţi dintre magistraţii din ţară s-au întrunit în adunări generale pentru a discuta despre proiectul de modificare a Legilor Justiţiei care se află în Parlament. La finalul dezbaterilor, aceştia au cerut Consiliului Superior al Magistraturii să avizeze negativ modificările

Zeci de adunări generale ale magistraţilor din parchete şi din instanţe au respins în bloc proiectul legislativ de modificare a legilor Justiţiei.  Este vorba de proiectul însuşit de Comisia parlamentară specială pe Legile Justiţiei, condusă de social-democratul Florin Iordache. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a trimis proiectul săptămâna trecută la CSM, pentru avizare, iar membrii Consiliului potrivit procedurii, au consultat adunările generale din instanţe şi parchete. CSM este aşteptat să dea un aviz până pe 9 noiembrie. 

Ce spun asociaţiile

Două asociaţii de magistraţi, Forumul Judecătorilor din România (FJR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) au solicitat public Consiliului să avizeze negativ acest proiect.  În primul rând, magistraţii au criticat procedura de urgenţă din Parlament, în cazul unor legi care aduc modificări substanţiale în arhitectura sistemului judiciar din România. Constituţia prevede ca pentru Coduri sau legi de importanţă deosebită, temenul în care să se pronunţe prima Cameră sesizată este de 60 de zile, arată oficialii APR. Iar potrivit liderului PSD, Liviu Dragnea, proiectul ar trebui să fie votat în această sesiune, adică până în luna decembrie. 

La rândul lor, membrii Forumului Judecătorilor din România consideră proiectul retrograd, scris în mare grabă, cu vizibile necorelări şi lacune, „fără o expunere de motive corespunzătoare, care nu are nicio legătură cu modernizarea unei justiţii într-o evoluţie pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)”. 

Şi adunarea generală a procurorilor DIICOT s-a pronunţat ieri împotriva modificărilor legislative cu „o largă majoritate”. Motivele principale ale votului negativ: absenţa unei expuneri de motive consistentă şi de natură să susţină modificările esenţiale propuse, incoerenţa procesului de dezbatere şi consultare profesională a magistraţilor cu privire la normele-cadru care le reglementează activitatea şi nealinierea modificărilor propuse la exigenţele standardelor europene.

Criticile

Una dintre cele mai criticate modificări este modul de numire a procurorilor-şefi ai marilor parchete (Parchetul General, DNA, DIICOT) şi al adjuncţilor acestora. Membrii APR critică faptul că preşedintele României şi CSM pot refuza o singură dată propunerile ministrului Justiţiei. De asemenea, se atrage atenţia asupra faptului că preşedintele României este scos din procedura de revocare a procurorilor şefi. Magistraţii nu sunt de acord nici cu noile prevederi privind răspunderea magistraţilor în cazul erorilor judiciare, dar nici cu procedura de numire a judecătorilor de la Curtea Supremă, sau cu înfiinţarea Direcţiei de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi. 

Aviz negativ pentru  un proiect asemănător

Judecătorii care fac parte din FJR mai arată că asupra unui proiect asemănător, preluat în parte în această nouă iniţiativă, CSM a emis un aviz negativ, ţinând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor şi procurorilor. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4.000 de judecători şi procurori au semnat un Memoriu pentru retragerea proiectului de modificare a „legilor justiţiei”, 

adresat Guvernului României. 

„Nu şi-au însuşit propunerile“

De altfel, vicepreşdintele CSM,  procurorul Cristian Ban, a explicat ieri într-un interviu pentru ziare.com că iniţiativa de modificare a legilor Justitiei a aparţinut CSM-ului în componenţa sa anterioară (2012-2016) şi sistemului judiciar, în vederea corectării şi adaptarii legislaţiei la situaţiile care au generat dificultăţi de interpretare ori nemulţumiri în sistem. Propunerile au fost trimise în primăvara acestui an la Ministerul Justiţiei. „Dar nici proiectul MJ, nici cel al Parlamentului nu şi-au însuşit propunerile sistemului judiciar decât într-o mică măsura şi în domeniile nesemnificative”, arată Ban. 

„Mai mult, profitând de promovarea proiectului legislativ, au venit cu propuneri de modificare care sunt de natură a afecta grav independenta judecătorilor şi procurorilor, lupta împotriva marii corupţii, organizarea sistemului judiciar şi caracterul ireversibil al reformelor înregistrate în ultimii ani în Justiţie, obiectiv esenţial în cadrul MCV”, susţine vicepreşedintele CSM. 

Toader, la Bruxelles

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, s-a aflat ieri la Bruxelles, la o întâlnire cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Întâlnirea a fost anunţată pe site-ul Comisiei Europene, însă în programul oficial al ministrului nu apare nimic în acest sens. De asemenea, în România, niciun oficial nu a suflat vreo vorbă despre acest lucru. Agenţia Rador informa însă că draftul proiectului de modificare a legilor Justiţiei se afla în centrul discuţiilor de la Bruxelles, dintre Toader şi Timmermans. Ştirea a apărut în contextul în care zeci de mii de români au protestat în weekend faţă de acest proiect.