Maghiarul László Krasznahorkai, câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură 2025

Academia Suedeză a anunțat câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură pe 2025. Printre favoriți s-au numărat doi scriitori români: Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana, ale căror opere au atras atenția criticilor internaționali și a publicului larg. Laureatul din acest an este László Krasznahorkai

László Krasznahorkai este considerat un mare prozator epic al tradiției central-europene, continuând linia marilor autori precum Kafka și Thomas Bernhard, fiind caracterizat prin absurdism, grotesc și viziune apocaliptică. Totodată, scriitorul se distinge printr-o dimensiune contemplativă și rafinată, inspirată de filosofia și sensibilitatea orientală.

Potrivit reprezentanților Academiei Suedeze, „opera lui Krasznahorkai explorează haosul lumii moderne și transformă disperarea în artă, arătând că, în mijlocul distrugerii, frumusețea și sensul pot fi regăsite prin literatură”.

„László Krasznahorkai este la telefon. Nu se află în Ungaria, ci la Frankfurt, într-o vizită privată. El a promis că va fi la Stockholm în decembrie. Am apucat deja să discutăm câteva aspecte practice”, au declarat reprezentanții Academiei. 

Născut în Gyula, Ungaria, în 1954, Krasznahorkai s-a remarcat pentru prima dată cu romanul său de debut din 1985, Sátántangó, un portret sumbru și hipnotizant al unei comunități rurale în colaps. Romanul avea să câștige aproape trei decenii mai târziu, în 2013, premiul pentru cea mai bună carte tradusă în limba engleză.

Krasznahorkai este cunoscut pentru frazele sale lungi și șerpuitoare, temele distopice și melancolice, precum și pentru intensitatea necruțătoare care i-a determinat pe critici să-l compare cu Gogol, Melville și Kafka.

A părăsit pentru prima dată Ungaria comunistă în 1987, petrecând un an la Berlinul de Vest cu o bursă, iar mai târziu s-a inspirat din Asia de Est – în special Mongolia și China – pentru lucrări precum Prizonierul din Urga și Distrugere și tristețe sub ceruri.

În timp ce lucra la Război și război, a călătorit prin Europa și a locuit o perioadă în apartamentul lui Allen Ginsberg din New York.

Krasznahorkai este atras și de spiritualitatea asiatică. În „Seiobo a coborât pe pământ” (2008), o colecție de 17 povestiri inspirate de mitul japonezei Seiobo, scriitorul explorează tema creației artistice și a frumuseții efemere. Scena de deschidere, un stârc alb așteptând în apele râului Kamo din Kyoto, a devenit una dintre cele mai memorabile din literatura sa.

„László Krasznahorkai este un mare prozator epic al Europei Centrale, în tradiția lui Kafka și Thomas Bernhard”, a spus Anders Olsson, președintele Comitetului Nobel. „Într-o lume marcată de teroare și destrămare, el reamintește puterea artei de a reda sens existenței”.

Favoriții ediției 2025

Cei mai evidențiați scriitori ai anului au fost australianul Gerald Murnane, românul Mircea Cărtărescu, maghiarii László Krasznahorkai și Péter Nádas, precum și elvețianul Christian Kracht. Potrivit Ladbrokes, una dintre cele mai mari case internaționale de pariuri, scriitoarea chineză Can Xue și maghiarul László Krasznahorkai se află în frunte în 2025. Aceștia sunt urmați la egalitate de mai mulți autori: Cristina Rivera Garza din Mexic, Enrique Vila-Matas din Spania, Gerald Murnane din Australia, Thomas Pynchon din SUA și Mircea Cărtărescu.

Pe lângă acești scriitori, sunt evidențiați constant și alți favoriți: autorul japonez Haruki Murakami, britanico-americanul Salman Rushdie, poeta canadiană Anne Carson și Jamaica Kincaid, originară din Antigua. Alte nume cotate bine pe liste sunt canadiana Margaret Atwood, rusoaica Liudmila Ulitkaia și Ersi Sotiropoulos din Grecia.

Potrivit agenției franceze de presă, unul dintre marii favoriți este elvețianul Christian Kracht, considerat unul dintre cei mai importanți autori contemporani în limba germană. La târgul de carte de la Göteborg, care are loc cu câteva săptămâni înainte de sezonul Premiilor Nobel, „academia suedeză era prezentă în întregime, așezată în primul rând” la conferința lui Christian Kracht, a remarcat într-un interviu acordat AFP Björn Wiman, redactor-șef pe cultură al cotidianului Dagens Nyheter din Suedia. „Și asta, în general, este un semn care nu dă greș”, consideră el, amintind că același lucru s-a întâmplat și când dramaturga austriacă Elfriede Jelinek a câștigat premiul în 2004. În opinia lui Wiman, după Han Kang „este rândul unui bărbat alb provenind din sfera lingvistică anglo-saxonă, germană sau francofonă” să fie recompensat.

Românii, din nou aproape de marele premiu

Mircea Cărtărescu a fost prezent constant pe listele neoficiale ale favoriților, fiind apreciat pentru traducerile recente ale operei sale în limbi de circulație internațională și pentru recunoașterea criticilor literari din Europa și America. Poetul Ana Blandiana a fost, de asemenea, menționată drept „vocea etică și poetică a Europei de Est”, potrivit unei publicații spaniole.  

Radu Vancu, poet și critic literar, spunea înainte de anunț: „Acum vreo 10 ani, Michael Orthofer spunea că există admiratori ai lui Mircea Cărtărescu în rândul academicienilor suedezi, doar că era puțin prea tânăr. A trecut un deceniu; Mircea nu mai este chiar foarte tânăr, putem spera că șansele lui au crescut. În orice caz, Mircea Cărtărescu nu are nevoie de acest premiu. După nominalizările la Booker Prize și după premiile foarte mari pe care le-a luat, cred că a arătat că este un autor mondial. Însă pentru conștiința culturală românească, ar conta enorm”.

Despre Ana Blandiana, Vancu adauga: „Mai rar se acordă premiul Nobel pentru poezie. Cel mai recent premiu pentru poezie a fost acordat în 2020 americanului Louis Grey. Ar fi minunat dacă s-ar întâmpla acum, iar oricare dintre ei doi ar fi o recunoaștere importantă”.

Speculații internaționale și tendințe ale comitetului 

Publicația americană Washington Post sublinia că alegerea câștigătorului nu urmează neapărat tiparele pariurilor sau preferințele publice, ci este influențată de tradițiile și idiosincrasia Academiei Suedeze. Jens Liljestrand, jurnalist și autor, explicase: „Când vine sezonul premiilor, comitetul pare să aleagă fie din lista lungă a veteranilor, fie dintr-o listă recentă. Veteranii conferă reputație, iar fețele noi injectează energie”.

Magnus Puke, fost compilator de cote pentru site-ul Ladbrokes, îl considera pe Cărtărescu un candidat potrivit: „Premiul pare să se îndrepte mai mult spre Europa de Est. Cărtărescu are vârsta potrivită, este bărbat, scriitor de proză și poezie și recent câștigător al Premiului Literar Dublin. Practic, îndeplinește toate criteriile”.

Totuși, experții avertizau că premiul are un caracter imprevizibil. Tara Tobler, redactor la editura britanică And Other Stories, îl compara cu o „mașină de loterie veche: chiar dacă ai șanse la fiecare bilă din interior, e posibil ca ceva să cadă din cer și să revendice premiul”.

Premiul și recunoașterea internațională 

De la prima sa decernare, în 1901, Premiul Nobel pentru Literatură a fost dominat de scriitori occidentali de sex masculin. Din cei 121 de laureați, doar 18 sunt femei, iar foarte puțini scriitori au opere în limbi asiatice sau din Orientul Mijlociu; nicio limbă africană nu este reprezentată. Câștigătorul primește recunoaștere globală și un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 980.000 de euro), adică aproximativ 1,2 milioane de dolari în 2025.