Liviu Dragnea despre sentinţa în dosarul „Referendumul”: „Am emoţii, dar cred că instanţa nu are vreo probă serioasă”
0Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării, a precizat, marţi că are emoţii în legătură cu sentinţa pe care judecătorii Curţii Supreme sunt aşteptaţi să o dea miercuri, 6 mai, în dosarul „Referendumul”, însă se declară „absolut convins” de nevinovăţia sa şi crede că nici instanţa nu a identificat „vreo probă serioasă”, ci doar afirmaţii şi deducţii. Liviu Dragnea este judecat pentru fapte de corupţie, iar mâine este aşteptată o primă sentinţă.
Întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă are emoţii pentru ziua de miercuri, atunci când magistraţii Curţii Supreme sunt aşteptaţi să dea o sentinţă în dosarul „Referendumul”, ministrul Liviu Dragnea a spus: „Bineînţeles”.
Liviu Dragnea a fost întrebat şi ce va face dacă va fi găsit vinovat, iar răspunsul a fost evaziv: „Ştiţi bine ce voi face, numai că n-am vrut să răspund niciodată la întrebarea asta din superstiţie. Răspunsul e inclus în întrebare, ştiţi bine ce voi face”.
Vicepremierul a subliniat că este „absolut convins” de nevinovăţia sa, pe care şi-a susţinut-o cu tărie în toată această perioadă.
„N-am nici eu, şi cred că nici instanţa n-a identificat vreo probă serioasă la procuror. E vorba de un şir de afirmaţii, consideraţii, deducţii, presupuneri şi eu sper ca mâine decizia să fie de achitare (...) În aceşti doi ani şi mai mult de zile m-am ferit să comentez şi am fost foarte rezervat în comentarii pentru a nu fi acuzat că influenţez justiţia, spre deosebire de alţii, în frunte cu Băsescu, care au tot influenţat în cazul ăsta şi care au tot presat. Aşa voi face şi eu: după sentinţă voi vorbi mai multe lucruri", a adăugat Liviu Dragnea.
Dacă va fi găsit vinovat de săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, vicepremierul riscă până la 5 ani de închisoare.
Procurorii au cerut pedeapsa cu închisoarea cu executare pentru Liviu Dragnea
Pe 22 aprilie, magistraţii Curţii Supreme au ascultat pledoariile acuzării şi apărării, dar şi ultimul cuvânt al tuturor inculpaţilor în dosarul „Referendumul”, în care este judecat pentru fapte de corupţie şi ministrul Dezvoltării şi Administraţiei Liviu Dragnea.
După ce procurorul a cerut condamnarea acestuia la o pedeapsă cu executare, fără a menţiona şi cuantumul pedepsei, avocatul lui Liviu Dragnea le-a spus judecătorilor că DNA trebuia să dovedească faptul că clientul său a cunoscut caracterul necuvenit al votului.
În ultimul cuvânt în faţa judecătorilor, Liviu Dragnea a spus că, în opinia sa, acuzaţiile care i-au fost aduse „pleacă de la o premisă greşită şi periculoasă pentru România”.
„Nimeni nu va mai îndrăzni să cheme cetăţenii la vot, în vreme ce această prezenţă la vot reprezintă un folos pentru democraţie. Susţin nevinovăţia, am credinţă că acţiunile mele au respectat legile ţării, am adus argumente şi probe pentru a fi achitat", a afirmat Dragnea.
Procurorii anticorupţie au cerut magistraţilor condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul” la o pedeapsă cu executare, susţinând că martorii propuşi de apărarea lui Dragnea au vorbit înainte de audieri cu acesta pentru a-şi pune în acord declaraţiile.
Pe de altă parte, Liviu Dragnea a spus, când a ajuns la Curtea Supremă, că nu a găsit în rechizitoriul procurorilor nicio probă pentru faptele pentru care este judecat.
„Sper să fiu achitat, pentru că n-am găsit în rechizitoriu vreo probă prin care să se dovedească că aş fi făcut faptele pentru care am fost trimis în judecată", a afirmat Liviu Dragnea.
Dosarul „Referendumul” a ajuns la Curtea Supremă în octombrie 2013
Curtea Supremă a înregistrat pe 7 octombrie 2013 dosarul „Referendumul", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Victor Ponta şi Mircea Duşa, audiaţi în dosarul „Referendumul”
La termenul de pe 11 martie din dosarul „Referendumul”, au fost audiaţi ca martori premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Liderul PSD, Victor Ponta, a arătat în declaraţia sa că mesajele sms de campanie nu sunt făcute de liderii politici, ci de consultanţi politici, fiind aprobate de către echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipă de reacţie rapidă, fără consultarea liderilor.
El a adăugat imediat că nu ştie dacă lui Dragnea i s-a cerut acordul pentru conţinutul mesajul transmise prin sms la referendumul din 2012, dar că el personal, dacă ar fi fost consultant, şi-ar fi dat imediat acordul, deoarece prezenţa la vot, care putea fi astfel impulsionată, este o expresie a esenţei democraţiei.
„Din echipa de creaţie cunosc că făceau parte Bogdan Teodorescu, Dan Mihalache de la PNL, oameni politici şi din afara partidelor", a precizat Ponta.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Liviu Dragnea s-a prezentat, miercuri, la Curtea Supremă, unde magistraţii au luat în discuţie ultimul termen din dosarul în care vicepremierul a fost trimis în judecată, alături de peste 70 de persoane, pentru fraudarea referendumului din 2012 privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu. Procurorul de caz a cerut pedeapsa cu închisoarea pentru Liviu Dragnea. Sentinţa se va da pe 6 mai.
Vicepremierul Liviu Dragnea s-a prezentat, joi, la Curtea Supremă, unde a fost luat în discuţie un nou termen din dosarul „Referendumul” în care acesta este judecat, alături de alte aproape 100 de persoane, de fraudarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea le-a explicat magistraţilor că nu a cunoscut „vreun preşedinte de secţie de votare în legătură cu referendumul”. Mai mult, acesta a cerut audierea lui Ponta.
După ce Teleormanul a ajuns renumit pentru suspiciunile de fraudă de la referendumul din 2012, Alexandria, ajunge cunoscută în 2014 drept reşedinţa în care s-au cumpărat voturi la alegerile prezidenţiale cu 50 de lei. Liviu Dragnea, din poziţia de acuzator, a lansat într-o conferinţă de presă susţinută, astăzi, acuzaţii legate de mită electorală la scrutinul din 2 noiembrie, scena de desfăşurare fiind chiar Alexandria, oraşul său de reşedinţă.