Livia Stanciu, preşedintele Instanţei Supreme: „Nu este permis să discriminăm pozitiv infractorii”
0Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din România a încercat să lămurească nenumăratele contradicţii iscate de aplicarea noului Cod Penal. Magistratul susţine că aplicarea legii penale mai favorabile prin metoda instituţiilor autonome ar duce la favorizarea infractorilor.
Livia Doina Stanciu a vorbit într-un interviu acordat pentru gândul.info despre cea mai aprinsă dezbatere profesională din sistemul judiciar românesc. Este vorba despre modul în care este înţeles principiul aplicării legii penale mai favorabile. Disputa a pornit de la interpretarea dispoziţiilor articolului 5 din Noul Cod Penal care are ca denumire marginală aplicarea legii penale mai favorabile în cazul faptelor care nu sunt definitiv judecate.
Recent, Curtea constituţională a decis că legea penală favorabilă nu poate fi determinată pe instituţii autonome, pentru că astfel se creează o a treia lege. Altfel spus, dacă judecătorul preia un articol din vechiul Cod după care mai pune un articol din noul Cod, practic, rescrie Codul Penal. Astfel, judecătorii s-ar transforma din cei care aplică legea în legiuitori, adică ar prelua atribuţiile Parlamentului.
Discriminarea pozitivă
Livia Stanciu a declarat că aplicarea legii penale mai favorabile prin metoda instituţiilor autonome ar duce la favorizarea infractorilor, la o discriminare pozitivă prin combinarea dispoziţiilor legale din noul şi vechiul Cod penal.
”Nu ne este permis să creăm această lex tertia, adică acest infractor să beneficieze de o discriminare pozitivă prin combinarea dispoziţiilor legale din cele două coduri (...) Nu se poate ca în cadrul aceleiaşi instituţii să fac combinaţii între legi penale succesive. Adică să-ţi aplic pedeapsa după legea penală care îţi este mai favorabilă, şi în speţă este vorba de Noul Cod Penal, după care, când calculez prescripţia, să mă uit: în vechiul Cod cum era, în noul Cod cât era”, a declarat pentru gandul.info Livia Stanciu.
Cum se aplică global lege penală
Preşedintele Instanţei Supreme a explicat ce înseamnă aplicarea globală al legii penale. ”Atunci când de la comiterea unei infracţiuni până la judecarea definitivă apar mai multe legi, în situaţia actuală aveam vechiul Cod şi Noul Cod Penal, într-o astfel de situaţie, când vorbim de aplicare globală a legii penale mai favorabile, determinarea legii penale mai favorabile se face nu prin combinarea dispoziţiilor legilor succesive, ci prin stabilirea în concret a uneia sau a alteia din cele două legi, şi vedem după ce analizăm toate instituţiile incidente infractorului care lege este mai favorabilă. Pe aplicare globală nu combinăm dispoziţiile din legile succesive, ci se aplică una sau alta dintre legi pe care o stabilim noi, judecătorii”, a precizat judecătoarea.
Potrivit magistratului, Ministerul Justiţiei trebuia să stabilească modul de aplicare a legii penale mai favorabile, adică iniţiatorul noului Cod Penal.
”Acest aspect trebuie să fie rezolvat de autoritatea legiuitoare, iniţiatorul fiind în speţă Ministerul Justiţiei care trebuie să facă o propunere într-un sens sau altul. Trebuia să facă precizarea clară: legea penală se aplică global sau pe instituţii autonome (...) ÎCCJ a făcut demersuri în sensul acesta, dar nu s-au concretizat legislativ. Este adevărat că şi deciziile pe care le pronunţă Înalta Curte în dezlegarea de probleme de drept au efecte obligatorii. Deciziile Curţii Constituţionale au şi ele efecte obligatorii. Curtea Constituţională, ştim foarte bine că este unica autoritate constituţională din România. Este cea care stabileşte dacă o dispoziţie legală este sau nu conformă cu legea fundamentală. Problema celor două decizii, mă refer la decizia a doua a ICCJ şi decizia CCR, care nu a constatat neconstituţionalitatea articolului 5, ci Curtea a dat o unică interpretare şi spune aşa: textul articolui 5, care vizează aplicarea legii penale mai favorabile, toate autorităţile acestui stat inclusiv ICCJ trebuie atunci când se pune problema aplicării legii penale mai favorabile să faceţi terminarea prin aplicarea în integralitate a uneia sau alteia din legi, şi nu prin combinarea articolelor din cele două legi. Asta spune CCR”, a spus Livia Stanciu.
Citeşte şi:
Peste 2.200 de persoane sunt arestate la domiciliu începând cu 1 februarie 2014