Laura Codruţa Kovesi are interdicţie de a discuta cu procurorul general, Augustin Lazăr

Laura Codruţa Kovesi are interdicţie de a discuta cu mai multe persoane, între care şi cu procurorul general, Augustin Lazăr. informează Mediafax, care citează surse judiciare. Măsura este dispusă în cadrul controlului judiciar sub care a fost plasată fosta şefă DNA.

 În cadrul măsurii preventive, Kovesi are mai multe interdicţii. Una este să nu discute cu procurorul general, Augustin Lazăr, informează Mediafax, care citează surse judiciare.

Laura Codruta Kovesi a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsura preventivă a controlului judiciar. Contestaţia a fost depusă vineri la ICCJ şi se va judeca săptămâna viitoare.

Secţia de investigare a infractiunilor in justitie a comunicat oficial ce interdicţii i-au fost impuse fostei şefe DNA prin măsura controlului judiciar în dosarul aducerii în ţară a fugarului Nicolae Popa, în care este acuzată de mai multe infracţiuni. La litera f, se numără interdicţia de a comunica „ cu mai multe persoane si martori”.

Secţia de investigare a infractiunilor in justitie a comunicat oficial ce interdicţii i-au fost impuse fostei şefe DNA prin măsura controlului judiciar în dosarul aducerii în ţară a fugarului Nicolae Popa, în care este acuzată de mai multe infracţiuni.

„Prin ordonanţa din data de 28 martie 2019 s-a dispus aplicarea măsurii preventive a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 zile, începând cu data emiterii ordonanţei, urmând ca în timpul cât se află sub control judiciar, procurorul să respecte următoarele obligaţii:

a) Să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată;

b) Să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie  şi Justiţie — Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie cu privire la schimbarea locuinţei;

c) Să se prezinte la D.G.P.M.B.- Politia de Sector, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori este chemată;

d) Să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului de caz;

e) Să nu desfăşoare activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie, dată fiind situaţia de fapt care face obiectul urmăririi penale şi funcţia în exercitarea căreia a comis faptele penale;

f) Să nu deţină, să nu folosească, să nu poarte arme, să nu ia legătura cu mai multe persoane si martori;

g) Să nu intre în legătură cu mass-media cu privire la faptele pentru care se efectuează urmărirea penală în cauză”, se arată într-un comunicat al SIIJ.

Fostul procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, susţine că toate anchetele care o vizează fac parte dintr-un plan prin care se încearcă oprirea ei din tentativa de a deveni procuror-şef al Parchetului European.

”Îmi este foarte clar că tot ce s-a întâmplat în ultimele luni are legătură cu candidatura mea. Se încearcă prin orice mijloace să fiu oprită din a ocupa funcţia de procuror-şef al Parchetului European. Sunt parte a unei campanii de hărţuire, de intimidare. Sunt un exemplu pentru toţi ceilalţi colegi magistraţi care doresc să îşi facă treaba”, a spus Kovesi la ieşirea de la Secţia 18 de Poliţie din Capitală, unde a semnat controlul judiciar dispus în dosarul aducerii în ţară a lui Nicolae Popa.

„Timp de 24 de ani mi-am făcut treaba. Sunt un procuror care a dovedit că în activitatea mea profesională am luptat cu corupţia în mod eficient şi sunt un procuror care a reuşit să inspire teamă celor care au vrut să fure liniştiţi în România”, a mai declarat Kovesi.

În ceea ce priveşte acuzaţiile care i se aduc fostei şefe DNA în acest dosar, procurorii SIIJ susţin că Laura Codruţa Kövesi ar fi pretins şi primit, în cursul anului 2011, suma de 268.689 lei de la omul de afaceri Sebastian Ghiţă pentru extrădarea din Indonezia a fostului director al FNI Nicolae Popa. 

O altă acuzaţie care i se aduce fostei şefe DNA, cea de mărturie mincinoasă, procurorii SIIJ susţin că aceasta a fost audiată, în calitate de martor în data de 10 aprilie 2017 într-un dosar penal, „prilej cu care ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu persoana vătămată (Sebastian Ghiţă - n.r.) a fost o relaţie pur instituţională, negând existenţa unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală”.