La cald, despre alegeri

Confruntarea de la Bucureşti capătă o încărcătură simbolică extraordinară Campania electorală pentru alegerile locale intră de-abia acum în zona fierbinte. Câteva bătălii la vârf

Confruntarea de la Bucureşti capătă o încărcătură simbolică extraordinară

Campania electorală pentru alegerile locale intră de-abia acum în zona fierbinte. Câteva bătălii la vârf într-o serie de mari oraşe - Bucureşti sau Iaşi, de exemplu - se vor dovedi mai animate decât apaticele confruntări din primul tur.

Rezultatele sunt greu de întrevăzut, mai ales că este foarte probabil ca, în turul al doilea, componenţa masei de alegători să se schimbe. Mulţi dintre cei care au stat în expectativă la turul unu îşi vor găsi un candidat favorit pentru turul al doilea şi vor merge să pună ştampila pe el.

Altfel, alegerile locale consacră două partide importante, PD-L şi PSD, care probabil îşi vor disputa şi alegerile generale din toamnă. Iar în acest context, confruntarea de la Bucureşti capătă o încărcătură simbolică extraordinară.

Calculele în vederea parlamentarelor vor putea fi făcute cu adevărat de-abia după 16 iunie. PD-L revendica aseară, prin vocea lui Adriean Videanu, 21 de preşedinţii de Consilii Judeţene. PSD, la rândul lui, revendica 18.

Iar PNL părea ieşit cu totul din această luptă. Iar aceste fotolii sunt extrem de importante nu numai pentru banii ce vor fi gestionaţi. Ci şi în perspectiva constituirii viitoarei majorităţi parlamentare. Preşedinţii de Consilii Judeţene, politicienii cei mai puternici din România după preşedinte şi premier, vor putea cu uşurinţă să racoleze parlamentarii aleşi în judeţele pe care le păstoresc.

Mai ales că vom vorbi despre parlamentari aleşi uninominal, deci mult mai greu de controlat de către partidele lor. Şi mult mai dispuşi să joace pe cont propriu.

În fine, zilele următoare ne vor aduce răspunsul la o întrebare foarte interesantă. Imediat după anunţarea primelor sondaje efectuate la urne, Ion Iliescu a îndemnat la izolarea PD-L în Consiliul General al Capitalei. Îi va urma PNL îndemnul, oficializând astfel o coabitare deja bănuită şi prefigurând un posibil scenariu de după alegerile parlamentare?

Sau va intra în opoziţie, încercând să-şi construiască un nou profil, după perioada dificilă de guvernare? Este o alegere grea pentru PNL, un partid obligat să-şi construiască o imagine foarte bine conturată, pentru a putea rezista ca partid "de locul trei " - o poziţie foarte delicată.

Şi ar mai fi o temă importantă de dezbatere: prezenţa totuşi redusă la urne, în toată ţara, dar mai ales la Bucureşti.