Kovesi, pentru Associated Press: Hărţuirile din ultimii 2 ani arată că voi rezista în continuare
0Într-un interviu dat Associated Press, fosta şefă a DNA a vorbit despre atacul asupra Justiţiei şi asupra magistraţilor din ultimii doi ani şi despre ce are de gând să facă în noua instituţie creată la nivel european. Ea nu a comentat direct activitatea procurorilor anticorupţie după plecarea sa, însă a spus că atacurile asupra justiţiei din ultimii doi ani „pot influenţa eficienţa corpului judiciar”.
„Ultimii doi ani au adus un atac masiv şi foarte agresiv asupra sistemului judiciar. Au fost schimbate legi, procurori şi judecători au fost atacaţi şi umiliţi, a existat o adevărată campanie de acţiuni disciplinare împotriva personalului. Vă puteţi bine imagina că astfel de lucruri pot influenţa eficienţa corpului judiciar”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, pentru Associated Press (AP), întrebată despre activitatea DNA după plecarea sa din fruntea instituţiei.
„Dacă ţi-e teamă sau eşti ezitant ca procuror, trebuie să-şi schimbi jobul. Cei care comit infracţiuni nu sunt tocmai cei mai de treabă oameni, deci trebuie să te aştepţi la repercusiuni”, a mai spus Kovesi, care a declarat că „indiferent de presiuni”, ea îşi va face treaba.
Cea mai recentă reuniune a COREPER, corpul reprezentanţilor statelor UE, a avut ca rezultat un vot favorabil lui Kovesi pentru numirea la şefia Parchetului European (EPPO). S-a ieşit astfel din blocajul dintre Parlamentul European, care o susţinea pe Kovesi, şi Consiliul UE, care îl susţinea pe candidatul francez Jean-Francois Bohnert.
Negociatorii Parlamentului European şi Consiliul UE au decis, pe 24 septembrie, ca Laura Codruţa Kovesi să devină candidatul comun pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European.
Ce urmează pentru Kövesi
Fosta şefă DNA nu va trece direct la munca de investigaţie – după ce-şi va prelua funcţia, Kovesti va trebui, mai întâi, să pună efectiv instituţia pe picioare, aceasta devenind complet funcţională în noiembrie 2020. Fondarea instituţiei vine după mai bine de un deceniu de eforturi din partea oficialilor Uniunii Europene de a stabili un parchet care să apere interesele financiarea ale Uniunii. Principala atribuţie a instituţiei ce va fi coordonată de fosta şefă DNA va fi să vegheze asupra investigaţiilor penale a infracţiunilor împotriva bugetului UE, având atribuţii în lupta împotriva fraudei, a corupţiei şi a cazurilor de fraudă transfrontalieră cu TVA care depăşesc 10 milioane de euro.
Apartenenţa la Parchetul European a unui stat membru este complet voluntară, 22 de state UE alăturându-se deja. Cele 5 state care au refuzat până acum să participe (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se pot alătura în orice moment. Parchetul European va funcţiona pe două niveluri, unul central, unde Kövesi îşi va desfăşura activitatea, şi unul decentralizat, localizat în fiecare ţară, unde procurorii europeni delegaţi vor conduce investigaţiile pentru infracţiunile comise în jurisdicţia lor.
Fondurile instituţiei
Chiar dacă Parchetul European încă nu şi-a început activitatea, resursele pe care le va avea la dispoziţie au fost deja reduse semnificativ.
Publicaţia Luxembourg Times scria la începutul lunii septembrie că Parchetul European îşi va începe activitatea cu o reducere de 40% a personalului prevăzut într-un acord de funcţionare din 2015.
Dacă iniţial instituţia ar fi urmat să aibă 118 angajaţi, la care ar fi fost adăugaţi şi 90 de funcţionari care lucrează în prezent la Biroul European Anti-Fraudă, sursele citate de publicaţia luxemburgheză arată că numărul final de angajaţi va fi de 117, cu tot cu personalul transferat. Mai mult, Kövesi va lucra cu un buget semnificativ mai mic decât cel pe care îl are în prezent DNA - 8,37 milioane de euro, în timp ce mai multe estimări arată că bugetul DNA pentru anul viitor va depăşi 37 de milioane de euro.