Judecătorii Curţii Supreme care au refuzat să anuleze condamnarea Elenei Udrea: Dreptul UE se opune obligativităţii deciziilor CCR
0Dreptul Uniunii Europene se opune aplicării deciziei Curţii Constituţionale privind nelegalitatea completelor de 5 judecători de la Curtea Supremă, susţin judecătorii din dosarul Gala Bute - care au sesizat Curtea de Justiţie a UE cu trei întrebări preliminare şi au refuzat să anuleze condamnarea Elenei Udrea.
Potrivit magistraţilor, decizia CCR dată în acest caz „are că efect desfiinţarea hotărârilor definitive pronunţate de completul de 5 judecători şi lipseşte de caracter efectiv şi disuasiv pedepsele aplicate într-un număr considerabil de cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii, creând pe de o parte, aparenţă de impunitate, iar, pe de altă parte, chiar un risc sistemic de impunitate prin intervenirea prescripţiei, dată fiind complexitatea şi durata procedurilor până la adoptarea unei hotărâri definitive că urmare a rejudecării", se arată în motivarea deciziei din 22 aprilie, citată de Ziare.com.
Dosarul în care Elena Udrea contestă condamnarea în dosarul Gala Bute este suspendat, după ce Curtea Supremă a decis să transmită trei întrebări Curţii de Justiţie Europene privind respectarea unei decizii CCR când sunt afectate interese financiare europene.
În motivarea deciziei de trimitere, Curtea Supremă arată că principiul independenţei judecătorului şi principiul securităţii raporturilor juridice se opun stabilirii unor efecte obligatorii asupra hotărârilor rămase definitive la dată adoptării deciziei Curţii Constituţionale, în lipsa unor motive serioase care să pună la îndoială respectarea dreptului la un proces echitabil în cauzele respective.
"În opinia instanţei naţionale, dreptului Uniunii se opune obligativităţii efectelor unei decizii a unui organ jurisdictional, fie şi Curte Constituţională, care înlătura competenţă instanţei naţionale de a aprecia asupra incidenţei principiului aplicării prioritare", se arată în motivarea instanţei.
Instanţa cere CJUE să judece acest caz în procedura accelerată. "Urgenţă este justificată, pe de o parte, prin aceea că se impune clarificarea într-un termen scurt a situaţiei juridice a persoanelor condamnate în cauza şi, pe de altă parte, în considerarea faptului că trecerea timpului creează riscuri cu privire la posibilitatea reală a unei eventuale executari, atât în considerarea faptului că una dintre persoanele condamnate nu se află pe teritoriul României, cât şi cu privire la recuperarea prejudiciului", au motivat judecătorii.
Experţii în Drept au caracterizat decizia completului, luată cu o majoritate de 3 la 2, drept „surprinzătoare”, Elena Udrea a caracterizat decizia ca „stupefiantă”. „Decizia este cel puţin inedită, dacă nu chiar surprinzătoare. Până acum CJUE nu a infirmat niciodată o decizie a unei curţi constituţionale. Deciziile CCR sunt obligatorii, având puterea unei norme juridice. Nici nu pare a fi de competenţa curţii, CJUE verifică doar dacă legea internă este compatibilă cu norma europeană. Pe de altă parte, avem cazul plângerii la CEDO a fostei şefe DNA, iar acolo o decizie favorabilă doamnei Kovesi ar putea duce la desfiinţarea unei decizii a CCR. Rămâne de văzut ce va decide CJUE, însă până acum nu s-a întâmplat să înfrângă o decizie a CCR. Bine, nici nu a fost sesizată până acum cu o astfel de cerere”, a explicat la acea dată fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean.
Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru dare de mită şi abuz în serviciu în dosarul Gala Bute. Fostul ministru al Dezvoltării fost obligată şi să plătească peste 8 milioane de lei despăgubiri civile către Autoritatea Naţională de Turism, fonduri europene pe care ministerul condus de ea le-a atribuit în mod ilegal drept plată pentru promovarea evenimentului sportiv, Gala Bute. Cei aproape 3 milioane de euro nu au mai fost astfel decontaţi de către autorităţile de management a fondurilor europene.