Irinel Columbeanu, un colaborator zelos al Securităţii - decizia Curţii Supreme

Irinel Columbeanu nu s-a limitat să denunţe anumite persoane, ci a scris în notele informative că „victimele” sale au o atitudine ostilă regimului comunist sau că nu sunt ataşate politicii partidului. Asta arată judecătorii Curţii Supreme în motivarea decizie prin care s-a stabilit că afaceristul a colaborat cu Securitatea.

„Informaţiile furnizate de intimatul-pârât prin notele informative, referitoare la aspecte legate de preocupările, opiniile şi anturajul persoanelor vizate, întrunesc condiţia privind denunţarea unor atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. (...) Este relevantă împrejurarea că, în cuprinsul notelor informative, intimatul-pârât nu se limita să reproducă opiniile persoanelor denunţate, ci califica manifestările acestora, trăgând concluzia că au o atitudine ostilă regimului comunist şi orânduirii socialiste ori că nu sunt ataşate politicii partidului", se arată în motivarea deciziei definitive, de pe 15 octombrie 2014, a Înaltei Curţi, citate de Mediafax.

Magistraţii au constat că în urma acţiunilor lui Columbeanu a fost îngrădit dreptul de exprimare şi libertatea opiniilor, dar şi dreptul la viaţă privată ale persoanelor denunţate de acesta.

De asemenea, judecătorii au făcut referire şi la decizia instanţei de fond, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, care a reţinut că acesta nu şi-a dorit să încalce drepturile persoanelor despre care a furnizat informaţii, „neavând reprezentarea concretă a consecinţelor faptelor sale”.

„Sub acest aspect, Înalta Curte constată că prevederile art. 2 lit. b din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 24/2008 nu impun ca încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale să se fi produs în concret, condiţia pentru a se reţine calitatea de colaborator al Securităţii fiind aceea ca informaţiile furnizate să fie de natură să aducă atingere acelor drepturi şi libertăţi. Or, aspectele consemnate în notele informative analizate de instanţa de fond aveau aptitudinea de a determina organele de securitate să adopte măsuri specifice, infomaţiile furnizate cu referire la opiniile şi preocupările persoanelor vizate încadrându-se la încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale", au scris magistraţii în documentul citat.

Columbeanu, colaborator al Securităţii

Pe 15 octombrie 2014, Înalta Curte a stabilit definitiv că omul de afaceri Irinel Columbeanu a fost colaborator al Securităţii. Magistraţii au admis astfel recursul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) formulat împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti, care pe 9 septembrie 2013 a stabilit că Irinel Columbeanu nu a fost colaborator al Securităţii.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Bucureşti arăta că notele informative predate de Irinel Columbeanu fostei Securităţi „nu denunţă activităţile şi atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist cu consecinţa îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

CNSAS ceruse pe 26 aprilie 2013 Curţii de Apel Bucureşti să constate că Irinel Columbeanu a colaborat cu fosta Securitate.

Irinel Columbeanu a fost verificat de CNSAS în calitate de candidat la Primăria Capitalei, la alegerile din 2012. Acesta ar fi fost recrutat de fosta Securitate în 1980 şi ar fi avut numele conspirativ „Ivănescu”.