Institutul Matei Balș, trimis în judecată în dosarul privind incendiul din pandemie, în urma căruia au murit 9 pacienți

Procurorii au dispus trimiterea în judecată a Institutului ,,Matei Balș", în dosarul privind incendiul care a avut loc într-un pavilion al unității medicale în ianuarie 2021 și care a ucis 26 de pacienți. Procurorii au decis, de asemenea, trimiterea în judecată și a șefei Biroului de Achiziții Publice și Contractare din cadrul unității medicale, dar și a firmei care a prestat servicii de intervenție pentru situații de urgență atunci și a administratorului societății. 

Ce acuzații se aduc Institutului Matei Balș

În comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul București se arată că, pe 20 aprilie, procurorii au decis trimiterea în judecată a patru inculpați - două persoane fizice, o firmă și spitalului în cauză. Acuzațiile la adresa Institului Matei Balș se referă la săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

,,Din probele administrate a rezultat că institutul a contractat servicii de intervenție pentru situații de urgență cu societatea Midan Fire Exit S.R.L., neavizată de IGSU și lipsită de resursele necesare, și a tolerat, în contextul lipsei agentului termic, introducerea și utilizarea de surse externe de încălzire în saloanele destinate pacienților dependenți de oxigenoterapie", se arată în comunicat. 

Procurorii amintesc și despre existența aerotermelor în saloanele de Terapie Intensivă, deși legislația o interzicea. Dispozitivele de încălzit fuseseră duse acolo de rudele pacienților, pentru că în pavilion nu exista căldură. 

,,Personalul medical cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască prezența aerotermelor, controalele la intrarea în unitate nu au fost eficiente, iar în unele cazuri cadrele medicale au permis în mod explicit introducerea acestora. Institutul nu a identificat și nu a evaluat riscurile asociate utilizării surselor electrice de încălzire în spații cu concentrație ridicată de oxigen - deși normele sanitare interziceau în mod explicit folosirea reșourilor, radiatoarelor și aerotermelor în saloanele cu oxigen activ tocmai pentru că aerul îmbogățit cu oxigen face extrem de ușoară aprinderea materialelor textile."

Pe lângă acestea, Institutul ,,Matei Balș" nu avea stabilite nici proceduri în caz de incendiu, spun procurorii:

,,Personalul nu a fost instruit corespunzător cu privire la acest pericol specific, nu a existat un plan efectiv de măsuri la incendiu adus la cunoștința angajaților și nu a fost verificată niciodată, pe durata pandemiei, concentrația de oxigen din saloane. Lipsa unui serviciu de urgență conform și funcțional a determinat imposibilitatea limitării consecințelor incendiului după izbucnirea acestuia". 

Când a avut loc incendiul, pe 29 ianuarie 2021, unitatea medicală avea un manager interimar, pe Maria Nițescu. Femeia preluase mandatul la finalul anului 2020. după ce Adrian Streinu Cercel a renunțat la funcție pentru a-și prelua mandatul de senator PSD. Mandatul acestuia durase 23 de ani. 

Șefa Biroului de Achiziții, trimisă și ea în judecată. Soțul ei era angajat al societății cu care a încheiat contractul

Procurorii arată că nereguli au existat și în atribuirea contractului către Midan Fire Exit. Șefa  Biroului de Achiziții Publice și Contractare, Simona Corina Gabriela Ilie, cercetară pentru cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, a fost trimisă, de asemenea, în judecată.

,,Contractul a fost atribuit prin achiziție directă, cu nesocotirea pragului legal de 135.060 lei fără TVA prevăzut de legislația achizițiilor publice: depășind această sumă, instituția era obligată să organizeze o procedură concurențială - licitație publică - prin care mai mulți operatori economici să poată depune oferte. Prin recurgerea la achiziția directă, această procedură a fost ocolită, ceilalți operatori economici fiind privați de dreptul de a participa. Contractul a fost atribuit în scopul favorizării societății Midan Fire Exit S.R.L., cu care inculpata avea legături personale și profesionale: soțul inculpatei era angajat al societății, iar inculpata și administratorul de facto al acesteia activaseră anterior în structuri comerciale cu același sediu social și același reprezentant". 

Potrivit procurorilor, femeia știa că firma nu deține avizul ISU și că nu dispune nici măcar de dotările minime în situații de urgență:

,,Inculpata cunoștea neconformitățile societății contractate - aceasta nu deținea avizul emis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) necesar prestării serviciilor, nu dispunea de echipele specializate, de dotările minime obligatorii și nici de dispeceratul prevăzut de lege. Această cunoaștere a rezultat chiar din clauzele contractuale redactate de inculpată: obligațiile esențiale ale societății - obținerea avizului, constituirea personalului specializat, asigurarea dotării materiale - nu aveau stabilit niciun termen de îndeplinire, lăsând societatea să funcționeze nelimitat în afara cadrului legal".

Mai mult decât atât:

,,Inculpata a creat și perpetuat astfel o aparență de conformitate, în timp ce, în realitate, unitatea spitalicească era lipsită de un mecanism efectiv de intervenție în caz de incendiu. La momentul izbucnirii incendiului din 29.01.2021, absența unei structuri reale de intervenție a făcut ca stingerea ori limitarea consecințelor acestuia să fie cu neputință, inculpata contribuind în mod direct la acest rezultat". 

Și directoarea Midan Fire, dar și firma au fost trimise în judecată.

Ce arată ancheta procurorilor

Potrivit anchetei procurorilor, ,,dezastrul a fost rezultatul unui concurs de cauze independente și complementare, fiecare dintre inculpați suprimând, prin conduita sa, un mecanism distinct de prevenire sau limitare a consecințelor incendiului: contractarea unui serviciu privat de urgență neconform, cu încălcarea legislației achizițiilor publice, în scopul favorizării unui operator lipsit de capacitate reală de intervenție; tolerarea utilizării surselor externe de încălzire în saloane cu aport activ de oxigen; și cumulul de roluri incompatibile exercitat de aceeași persoană, în calitate de furnizor de facto și responsabil tehnic PSI simultan al aceleiași unități sanitare". 

Consecințele au fost dezastruoase. Pe 29 ianuarie 2021, la ora 05:05 dimineața, în pavilionul V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” - unitate sanitară desemnată să acorde asistență medicală pacienților COVID, a căror îngrijire presupunea administrarea continuă de oxigenoterapie - a izbucnit un incendiu. Patru pacienți și-au pierdut viața chiar atunci, din cauza focului. 

Restul pacienților internați în pavilion au fost evacuați și transferați în alte secții ale institutului sau în unități spitalicești din București. 22 dintre aceștia au murit ulterior. Concluziile autopsiile au stabilit că cinci dintre aceste decese au fost cauzate tot de incendiu. Astfel, pe 23 iunie anul trecut, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice. 

,,Ancheta a relevat că, pe fondul lipsei agentului termic din unitatea sanitară în perioada respectivă, aparținătorii pacienților au introdus în pavilioane surse externe de încălzire - aeroterme și calorifere electrice - cu știința sau cel puțin cu toleranța personalului medical. Această practică reprezenta o cutumă instalată treptat, iar cercetarea locului faptei a evidențiat prezența a 11 aeroterme și 8 calorifere electrice în incinta Pavilionului V. Pericolul era cu atât mai ridicat cu cât pacienții internați primeau oxigen prin mască în flux continuu: aerul îmbogățit cu oxigen îmbibă materialele textile din jur, făcând extrem de ușoară aprinderea lor la contactul cu orice sursă de căldură. Normele sanitare în vigoare interziceau în mod explicit folosirea surselor electrice de încălzire în saloanele cu oxigen activ tocmai din această cauză.

Cercetările efectuate au stabilit că incendiul a fost provocat de contactul unor materiale textile - scame și/sau lenjerie de pat - cu elementul radiativ al unei aeroterme amplasate pe pardoseală, între paturile 2 și 3 din salonul 63 de la parterul Pavilionului V. Prezența aerotermei a fost documentată prin cercetarea la fața locului și prin declarațiile martorilor, care au arătat că focul a izbucnit inițial în zona patului nr. 2, utilizat de un pacient intrat în posesia aparatului pe perioada spitalizării", a concluzionat ancheta procurorilor.