Instalaţia de oxigen suprasolicitată, principala cauză a incendiului de la Institutul „Matei Balş” din Capitală

Instalaţia de oxigen suprasolicitată a fost principala cauză a incendului de la Institutul „Matei Balş” din 29 ianuarie, apoi focul s-a răspândit cu rapiditate deoarece pereţii nu erau rezistenţi la foc, iar alarma de incendiu nu a funcţionat.

Surse din rândul specialiştilor de la Institutului de Securitate Minieră şi Protecţie Anti-explozivă (INSEMEX) Petroşani, citate de ObservatorNews.ro, au arătat că doar la o supraîncărcare de 30% a unei instalaţii de oxigen similare cu cea de la Institutul Matei Balş toate cablurile se topesc.

Pe data de 10 martie, premierul Florin Cîţu a anunţat ce nereguli a găsit Corpul de Control la Institutul „Matei Balş”: incendiul s-a răspândit din cauza lipsei de acoperire totală a instalaţiei de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu, fiind supravegheate doar culoarele, birourile, camerele medicilor şi asistentelor.

De asemenea, pereţii căilor de evacuare nu erau rezistenţi la foc. Potrivit raportului, dacă ar fi fost conformă construcţia cu normele, consecinţele puteau fi reduse semnificativ.

Mai mulţi factori al căror cumul a favorizat producerea şi propagarea incendiului:

• Infrastructura veche (pavilionul nr. 5 a fost construit în anul 1953), deşi avea aviz de securitate la incendiu nr.16/20/SU-B-IF-A din 27.03.2020, a funcţionat fără autorizaţie de securitate la incendiu.
• Instalaţia electrică proiectată şi executată la nivelul anilor 2000-2001, subdimensionată pentru necesităţile actuale ale spitalului, respectiv suprasolicitarea acesteia prin încărcarea cu consumatori de ultimă generaţie (aparatură medicală, paturi electrice etc). Singurele lucrări de înlocuire a instalaţiilor electrice au fost realizate în anul 2017 când au fost schimbate şapte tablouri electrice la etajul 3 şi mansarda din Pavilionul V.
• Consum foarte mare de oxigen medical, în tratarea acestor forme de infecţii cu Sars-Cov2. (majoritatea pacienţilor primeau O2, atât prin narine, cât şi prin mască, conectate la instalaţia de oxigen din perete) a alimentat producerea incendiului şi explozie. Aceste aspecte sunt de competenţa, în special, a experţilor şi a organelor de urmărire penală.
• Supraveghere deficitară a bolnavilor din partea personalului medical aflat în serviciu, cu precădere în intervalul orar 01.00-05.00 dimineaţa.
• Lipsa senzorilor de fum şi detecţie a oxigenului în cadrul saloanelor şi holurilor clădirilor respective.
• Reacţie întârziată şi deficitară din partea pompierului de serviciu din noaptea respectivă.
• Asigurarea serviciilor în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă cu o firmă ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi.

În incendiul care a izbucnit, în 29 ianuarie, la Institutul „Matei Balş” au murit pe loc patru persoane: trei au fost găsite carbinozate şi una nu a răspuns manevrelor de resuscitare. 53 de pacienţi, aflaţi în stare gravă, au fost transferaţi la 11 spitale. Ulterior, alţi 11 pacienţi dintre cei transferaţi au murit, însă aceştia erau bolnavi de COVID-19 şi aveau şi alte afecţiuni.