Inspecţia Judiciară propune ca presa să nu mai aibă acces la informaţii în cursul unei anchete

Inspecţia Judiciară a constatat mai multe nereguli după ce a făcut o serie de controale la instanţe şi parchete, privind modul în care acestea colaborează cu mass media. Prin urmare, IJ solicită ca jurnaliştii să nu mai aibă acces la informaţii în cursul unei anchete.

Concret, inspectorii propun „analizarea oportunităţii modificării Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, respectiv a dispoziţiilor art. 27, în sensul de a nu se mai permite eliberarea niciunui act din cursul urmăririi penale”, arată Mediafax.

Mai precis, publicul ar urma să fie informat de o anchetă printr-un comunicat de presă care să fie elaborat cu protejarea datelor cu caracter personal, indiferent de calitatea acestora, în care să fie descrisă pe scurt fapta şi încadrarea juridică, următoarea informare urmând să fie făcută atunci când ancheta este soluţionată.

Ce nereguli au fost depistate în 2016

În ceea ce priveşte neregulile sesizate, în cazul Parchetului de pe lângă  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, inspectorii au constatat că de obicei s-a respectat ghidul de comunicare însă "au fost identificate şi situaţii în care dispoziţiile art. 25 alin. 3 din Ghid, referitoare la confirmarea existenţei unei plângeri sau denunţ nu au fost respectate, în sensul că a fost confirmată sau infirmată existenţa unei cauze privind o anumită persoană, deşi nu rezultă existenţa situaţiei de excepţie menţionată în aceleaşi dispoziţii."

De asemenea, "au fost identificate situaţii în care comunicarea extraselor de pe referatele cu propunere de arestare preventivă şi de pe rechizitorii s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor art. 27 alin. 1 din Ghid, în sensul că nu au fost eliminate pasajele cu privire la probe sau la analiza acestora", aceeaşi neregulă fiind depistată şi la DIICOT.

Tot în 2016 au fost verificate şi instanţele din România. Ca urmare a controlului, inspectorii propun "analizarea de către Serviciul legislaţie şi documentare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a posibilităţii ştergerii informaţiilor din bazele de date informatizate ale instanţelor şi identificarea soluţiilor ce se pot dispune de către acestea în cazul cererilor privind înlăturarea din aceste evidenţe şi de pe portalul instanţelor a datelor de identificare formulate de părţi, având în vedere cele două cereri înregistrate în cursul anului 2016 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", subliniază sursa citată.