În multe judeţe, lucrările la română au fost recorectate cu sigiliul desfăcut

Ordinul prin care ministrul interimar Liviu Pop dispunea miercuri seară schimbarea baremului şi recorectarea lucrărilor la limba română a dat naştere unor suspiciuni privind corectitudinea întregului examen.

La ora la care ministrul interimar anunţa miercuri că se schimbă baremul, majoritatea lucrărilor erau deja desigilate. Există voci care spun că, joi, profesorii le-au recorectat aşa.

Ministrul interimar Liviu Pop spune că lucrările nici nu erau desfăcute la momentul recorectării, afirmaţie care, însă, nu se susţine.

Comisia de evaluare este cea care le desigilează, în momentul în care toţi profesorii termină de corectat toate lucrările. Corectura poate să dureze o zi, maximum două. Astfel că e puţin probabil ca de luni după-amiază, când a început corectarea lucrărilor la limba română, şi până miercuri seară, când ministrul a anunţat schimbarea baremului, corectura să nu se fi încheiat deja în majoritatea centrelor.

„Dar şi dacă au fost desfăcute", adaugă Pop, „procedura spune foarte clar că se punctează doar subiectul respectiv. Nu era de luat în calcul decât punctajul de 0.6, deci nu se afectează cu nimic situaţia iniţială."

Documentul transmis inspectoratelor, procedura despre care vorbeşte domnul Pop, nu pomeneşte, însă, nimic despre resigilarea lucrărilor.

Oana Badea, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, spune că „nu e corect să se întâmple aşa. Ar trebui să existe rigoare. Există multe judeţe în ţară unde lucrările erau deja desfăcute şi se ştia exact cui aparţine lucrarea. În mod normal, şi când se face recorectarea la contestaţie, se resigilează. Procedura pe care a aplicat-o ministerul de această dată este neprofesionistă. Pentru că atunci când revii asupra baremului, comunici procedura în baza căreia faci acest lucru. Hârtia care a fost transmisă inspectoratelor nu presupune resigilarea. În acest moment, din informaţiile mele, există profesori care au fost efectiv puşi în situaţia de a face ceva ce nu credeau că e în regulă".

Inspectorul şcolar Marian Banu spune că nu a văzut hârtia transmisă de minister, dar că orice reevaluare a unei lucrări se face prin resigilare şi că în mod sigur aşa s-a întâmplat şi în cazul de faţă.

Ceilalţi părinţi sunt nemulţumiţi

Povestea i-a nemulţumit de această dată pe părinţii elevilor care au ales subiectiva. „Ăsta era subiectul care departaja la notare copiii buni de cei foarte buni. Practic, acum ministerul a făcut un cadou tuturor elevilor, că nu cred că e cineva care să fi pus atributivă", spune mama unui elev care bifase răspunsul din baremul iniţial. (De fapt, au existat şi copii care au bifat atributiva, şi până şi părinţii acestora au protestat, cerând ca şi această variantă să fie acceptată...)

Părintele revoltat a dorit să-şi păstreze anonimatul, căci se întâmplă să lucreze în învăţământ şi să deţină următoarea informaţie: „Când profesorii corectori au găsit o teză bună, dar răspunsul era predicativă, au simţit nevoia să mărească un pic punctajul, adică să fie generoşi la literatură. Acuma, copiii ăia au şi maxim la literatură, şi plusul de 60 de sutimi. Ca să nu mai zicem că, de când e lumea şi pământul, o notă de 4 s-a făcut tot timpul 5. Acuma, după recorectare, s-a făcut de 5,60. Păi, mulţumesc, un punct jumate vreau şi eu!"

„Trebuie să ne gândim şi la ceilalţi copii. Care este tratamentul egal faţă de ei? Pentru că s-au operat modificări doar asupra lucrărilor unde s-a descoperit că era predicativa aceea. Şi ceilalţi, cu lucrări asupra cărora nu s-au făcut modificări, nu pot să aibă suspiciuni? Resigilarea lucrărilor era obligatorie şi acest lucru nu a fost făcut", conchide Oana Badea.

Secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, Stelian Victor Fedorca, a precizat că toate lucrările la limba română al căror răspuns a fost predicativa au fost renotate, conform baremului modificat în urma deciziei de miercuri, 27 iunie. Rezultatele înaintea contestaţiilor vor fi afişate, conform calendarului, vineri, 29 iunie, până la ora 14.00.