ICCJ a decis restituirea către SIIJ a rechizitoriului în care fostul procuror de la DNA Ploieşti Mircea Negulescu este inculpat pentru cercetare abuzivă
0Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis miercuri restituirea către Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a rechizitoriului în care fostul procuror de la DNA Ploieşti Mircea Negulescu este inculpat alături de un fost ofiţer de poliţie judiciară pentru infracţiuni de cercetare abuzivă.
„Admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Negulescu Mircea şi Iordache Mihai Iuliano şi pe cale de consecinţă: În baza art. 345 alin. 2 Cod de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului din data de 11 decembrie 2020, emis în dosarul nr. 1295/P/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în privinţa descrierii faptelor şi a încadrării juridice date acestora cu referire la: - infracţiunile de cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, reţinute în sarcina inculpaţilor Negulescu Mircea şi Iordache Mihai Iuliano, - participaţia penală sub forma complicităţii la infracţiunile de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării ţi în modalitatea participaţiei improprii, abuz în serviciu reţinută în sarcina inculpatului Iordache Mihai Iuliano. Dispune remedierea neregularităţii actului de sesizare. (...) Cu drept de contestaţie odată cu încheierea pronunţată conform art. 346 Cod de procedură penală”, este decizia pronunţată miercuri de ÎCCJ.
Astfel judecătorii instanţei supreme au dispus ca procurorii SIIJ să precizeze, în rechizitoriu, în ceea ce priveşte cele 6 infracţiuni de cercetare abuzivă, descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică, descrierea acţiunilor care corespund fiecărei variante normative reţinute, indicarea în concret a modului de sesizare ticluit şi a materialului probator ticluit administrat în două dosare ale DNA Ploieşti.
În ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, procurorii trebuie de asemenea să menţioneze în rechizitoriu descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică, modalitatea de realizare a elementului material, dintre cele trei variante prevăzute în norma de incriminare, în care a acţionat inculpatul, în raport de fiecare dintre martorii indicaţi, descrierea actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunii continuate.
De asemenea, pentru infracţiunile de inducere în eroare a organelor judiciare, în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, judecătorii solicită ca rechizitoriul să includă descrierea acţiunilor de constrângere exercitate de inculpatul Negulescu Mircea asupra martorilor care au formulat denunţuri şi asupra celor care au formulat declaraţii mincinoase, descrierea actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor.
Nu în ultimul rând, judecătorii ÎCCJ cer procurorilor să indice în concret care a fost ajutorul dat de către inculpatul Iordache Mihai Iuliano inculpaţilor Negulescu Mircea şi Savu Alfred Virgiliu, în realizarea acţunilor ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunilor de complicitate la cercetare abuzivă şi la represiune nedreaptă.
SIIJ are la dispoziţie cinci zile de la comunicare să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a celor doi inculpaţi ori solicită restituirea cauzei.
Din probatoriul administrat de procurorii SIIJ a rezultat că Mircea Negulescu, în calitate de procuror în cadrul DNA - ST Ploieşti, cu ajutorul celui de-al doilea inculpat, ofiţer de poliţie judiciară detaşat la DNA – ST Ploieşti, ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de unele dintre acestea, ştiind că sunt nevinovate.
„De asemenea, ar fi determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la ÎCCJ dintr-unul dintre dosare să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă faţă de o persoană, ştiind că aceasta este nevinovată întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare.Totodată, primul inculpat, cu ajutorul celui de-al doilea, în mod repetat, ar fi determinat mai mulţi martori (unii cu identităţi protejate) să dea declaraţii mincinoase în dosarele penale menţionate anterior şi mai mulţi denunţători să formuleze denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, denunţurile fiind ulterior clasificate, cu consecinţa vătămării drepturilor procesuale ale persoanelor vătămate”, transmitea SIIJ în decembrie anul trecut, atunci când dosarul a fost trimis la instanţa de judecată.