Harta corupţiei din România. Bucureştiul, liderul incontestabil al topului corupţiei

Bucureştiul este liderul incontestabil al topului corupţiei locale din România, cu 4.71 condamnări la 10.000 de locuitori, urmat de judeţele Maramureş, Bacău, Caraş-Severin şi Giurgiu.

Cele mai puţine condamnări definitive au vizat fapte de corupţie comise în Sălaj, Mehedinţi, Teleorman şi Botoşani. Cel puţin aşa arată harta corupţiei locale din România, proiect lansat, miercuri, de Societatea Academică din România şi portalul România Curată. Mai exact, este vorba despre o hartă  online interactivă care permite vizualizarea unei serii de informaţii referitoare la cazurile instrumentate de către procurorii DNA.

Analiza, care vizează perioada 2010-2014, arată modul în care se abuzează de autoritate şi cum profitul provenit din actele de corupţie se duce parte la actori privaţi individuali, parte la actori colectivi, precum partidele.

Mai mult, potrivit proiectului în perioada 2010 şi 2014, din cele 3.125 de condamnări definitive făcute publice 2.143 conţin pedepse cu suspendare, iar 982 cu executare, iar numărul de condamnări definitive aproape că s-a dublat de la an la an.

Cea mai „coruptă” funcţie din stat este cea de primar

Analiza arată că cele mai multe condamnări ale deţinătorilor de funcţii importante au fost în 2014 (286 din 1.051 de condamnări definitive totale). În acest an s-au înregistrat 50 de condamnări definitive ale persoanelor cu funcţii politice, cât în 2012 şi 2013 la un loc.

La nivel local, aproape jumătate dintre condamnările persoanelor cu funcţii politice sunt rezultatul fraudelor ce implică fonduri europene. Astfel, 25 din 56 de primari, 8 din 16 viceprimari condamnaţi şi 5 din 9 consilieri locali au primit pedepse pentru fraude cu fonduri europene. Potrivit datelor, cea mai „coruptă” funcţie din stat este cea de primar, urmată de cea de viceprimar.

Analiza mai arată că, pentru funcţii importante, media pedepselor cu executare a fost de 3 ani şi 9 luni, în timp ce media condamnărilor cu executare pentru cei fără funcţii importante a fost de de 4 ani şi 4 luni.

În privinţa ocupanţilor funcţiilor politice, media a fost de 3 ani şi 11 luni pentru condamnările cu executare şi de 2 ani şi o lună pentru pedepsele cu suspendare.

În aceste condiţii nu este de mirare că, într-un top european al integrităţii publice, România figurează abia pe locul 20, cu nota 3.01. Cei mai corecţi funcţionari sunt cei din Norvegia (nota 10), urmaţi de Suedia (9.36), Marea Britanie (9.22) şi Franţa (9.15). În acest top, România este devansată, printre alte state, de Kazahstan (3.46), Macedonia (4.4), Turcia (4.06) şi Bulgaria (4.73).