FOTO/VIDEO AFP: România devine o nouă lume a vinului în vechea Europă

Pe coastele regiunii Dealu Mare, viticultorii se străduiesc să transforme România într-o nouă lume a vinului în Europa, se arată într-un reportaj AFP despre producătorii de vinuri din ţara noastră.

Datorită poziţionării în partea de est a Europei, Dealu Mare (zonă cuprinsă pe teritoriul judeţelor Prahova şi Buzău) este considerat de către specialişti ca fiind una dintre cele mai favorabile zone pentru producerea vinului. De altfel, oenologi de talie mondială, precum Michel Rolland, spun că ţările de lângă Marea Neagră, precum România, Bulgaria, Moldova sau Armenia vor deveni, în scurt timp, principalii actori pe piaţa vinurilor de calitate.

„Condiţiile pentru producerea vinului aici sunt de talie mondială“, a spus Walter Friedl, co-proprietarul austriac al podgoriei Lacerta. „Ne aflăm pe paralela 45 şi avem condiţii ca în Bordeaux sau Toscana“, a adăugat el. Friedl şi partenerul său român Mihai Baniţă deţin o podgorie de 82 de hectare în sudul regiunii Dealu Mare, la aproximativ o oră de mers cu maşina din Bucureşti.

Peste 100 de persoane au participat la inaugurarea celei mai moderne crame din România, Lacerta, în satul Finteşti, în mai 2011. Foto Mediafax

Podgoria lor dispune de o unitate de procesare a strugurilor de ultimă generaţie şi de o terasă cu vedere spre vii, pentru primirea turiştilor. 40% din investiţia de opt milioane de euro provine din fonduri europene.

„Se conturează aici o lume nouă în interiorul Europei. România şi Bulgaria sunt pentru noi ca Australia sau Chile”, a declarat Friedl pentru AFP.

„Într-un fel, poţi spune că România este Lumea Nouă a vechii lumi a vinului”, a completat şi Bogdan Costachescu, oenolog pentru Davino, unul dintre cei mai renumiţi producători ai ţării.

În podgoriile româneşti se produc soiuri internaţionale precum Merlot, Cabernet-Sauvignon sau Riesling, dar şi soiuri locale.

„Noi nu facem doar vinuri de calitate precum Merlot. Avem şi propriul nostru vin roşu, Fetească Neagră cu o aromă de prune, şi două soiuri de vin alb: Fetească Albă şi Tămâioasă“, a explicat Baniţă.

„Unele sticle se vând acum cu 60 de euro, un preţ pe care-l merită“, a spus Cristian Preotu, manager al magazinului de delicatese Comtesse du Barry.

O tradiţie călcată în picioare de dictatura comunistă

Chiar dacă România pare a fi nou venită pe harta internaţională a vinurilor, ţara are de fapt o tradiţie care datează din antichitate, vinurile fiind lăudate chiar şi de poetul latin Ovidiu.

Această veche tradiţie a suferit însă o lovitură aproape fatală în timpul dictaturii comuniste care a condus ţara din 1945 până în 1989.

„Comuniştii au colectivizat şi viile şi au mizat pe cantitatea produsului, fără a se îngriji de calitate. Totul ajunge în aceeaşi oală, fără nicio diferenţă“, a explicat Cristian Preotu.

După căderea fostului dictator Nicolae Ceauşescu, viticultorii şi oenologii au început să depună eforturi pentru a renaşte tradiţia.

Un conte francez, Guy Tyel de Poix, a deschis podgoria Terra Romana în 1994. „Acela a fost punctul de plecare“, spune Baniţă.

„Când am hotărât să intru în producţia de vinuri, la sfârşitul anilor '90, România fabrica în special vin alb dulce, în cantităţi industriale, pe care îl vindea ieftin. Eu am decis să fac opusul: am produs vin roşu în cantităţi mici, pe care l-am vândut scump”, îşi aminteşte Dan Balaban, unul dintre fondatorii podgoriei de la Dealu Mare.

România se confruntă cu proasta reputaţie

În ciuda succesului lor tot mai mare, proprietarii Davino şi Lacerta se plâng că vinurile româneşti au întâmpinat dificultăţi în a scăpa de imaginea negativă.

„Ar trebui să existe o campanie naţională pentru a ajuta promovarea calităţii vinului nostru în străinătate“, a spus Balaban.

În prezent, România este al şaselea cel mai mare producător de vin din UE, dar exportă doar 3% din producţie, mult în urmă faţă de Franţa sau Italia.

Dar, cu sau fără o campanie publică, Bogdan Costachescu spune că va continua să producă vin cu pasiune.

„Vinul este precum arta, este esenţa vieţii. La fiecare degustare mă simt precum un pictor înainte de vizionarea unei galerii private, care speră că vinul său îi va atinge pe cei care-l consumă“, a mai spus Costachescu.