Fostul şi actualul edil al oraşului Constanţa, Radu Mazăre şi Decebal Făgădău, cercetaţi de procurorii DNA  pentru abuz în serviciu

Fostul primar al oraşului Constanţa, Radu Mazăre, şi actualul edil, Decebal Făgădău, sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu de procurorii DNA. Ancheta are legătură cu modul în care au fost emise autorizaţiile de construcţie pentru imobilul „Riviera Residence” de pe plaja din Mamaia.

UPDATE Contactat de „Adevărul”, purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanţa, Ionela Halciuc, a precizat că primarul Decebal Făgădău nu vrea să comenteze anunţul procurorilor DNA de punere sub acuzare. 

Faptele pentru care este cercetat Decebal Făgădău ar fi fost făcute în calitate de viceprimar. În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi, tot pentru abuz în serviciu: Nicoleta Constantin,  şefă a Serviciului autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, Fulvia Antonela Dinescu, director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa şi Luiza Elena Tănase, fost arhitect-şef al primăriei municipiului Constanţa, arată DNA. Radu Mazăre este cercetat pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, potrivit DNA.

Procurorii DNA au arătat că pe plaja din staţiunea Mamaia (Constanţa), în zona centrală a staţiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinaţie cazare şi alimentaţie publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizaţii de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanţa. Surse judiciare au explicat pentru „Adevărul” că este vorba de imobilul „Riviera Residence”.

Chemaţi în judecată

În acelaşi an, primarul municipiului Constanţa şi societatea constructoare au fost acţionaţi în judecată de o societate comercială care deţinea o construcţie în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire. În motivare, societatea reclamantă ar fi susţinut, printre altele, că autorizaţia a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii, reclamantei fiindu-i vătămat dreptul de proprietate.

Prin decizia civilă definitivă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în anul 2012, autorizaţia de construire emisă de Primăria municipiului Constanţa a fost desfiinţată.

„Instanţa a reţinut că, la emiterea autorizaţiei de construire, nu s-a respectat interdicţia de a construi în interiorul zonei de protecţie şi că amplasarea imobilului este situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive, astfel încălcându-se art. 16 alin. 1 din OUG 202/2002, art. 2 lit. b şi art. 3 din HG 749/2004. Instanţa a mai reţinut că autorizaţia de construcţie a fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii”, arată DNA.

Ce ar fi făcut Decebal Făgădău

În anul 2013, ca urmare a anulării autorizaţiei de construcţie, societatea reclamantă a cerut în instanţă, printr-o nouă acţiune, demolarea imobilului de lux precum şi obligarea Primăriei municipiului Constanţa la emiterea actului administrativ de desfiinţare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizaţiei anulate.

La data de 22 august 2013, Primăria municipiului Constanţa a cerut respingerea acţiunii ca nefondată, susţinând că autorizaţia de construire anulată de instanţă a fost modificată printr-o altă autorizaţie de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizaţie neanulată şi perfect valabilă.

Ulterior, în cursul aceluiaşi an, Primăria municipiului Constanţa a venit cu o completare prin care înştiinţa instanţa de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03 septembrie 2013 o nouă autorizaţie de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. „Prin urmare, Primăria municipiului Constanţa considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite şi să obţină demolarea construcţiei edificate în regim P+5E-6E. Aceleaşi aspecte, întemeiate pe existenţa unei autorizaţii valabile din data de 03.09.2013, au fost alegate în apărare şi de societatea constructoare a imobilului”, au explicat procurorii. 

Autorizaţia de construire din data de 03 septembrie 2013 a fost semnată de Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar al municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor delegate de primar al municipiului Constanţa, de Constantin Nicoleta, la data faptei şef serviciu - Serviciul autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al arhitectului - şef al mun. Constanţa şi de Dinescu Fulvia Antonela, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al secretarului municipiului Constanţa.

„Eliberarea autorizaţiei respective din data de 03.09.2013 nu ar fi fost posibilă fără întocmirea şi eliberarea certificatului de urbanism din data de 02.07.2013, semnat de Mazăre Radu Ştefan în calitate de primar şi de suspecta Luiza Elena Tănase în calitate de arhitect şef”, mai susţin procurorii. 

Instanţa a anulat autorizaţia

În anul 2016, prin sentinţa civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanţa a dispus anularea autorizaţiei de construire emisă la data de 03.09.2013 de Primăria Municipiului Constanţa, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizaţia era deja construită o clădire (imobilul rezidenţial ce fusese construit în proporţie de 95% în baza autorizaţiei anulate) prin urmare autorizaţia din anul 2013 a fost emisă nelegal. Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părţile au ajuns la o înţelegere amiabilă.

„Suspiciunea comiterii infracţiunii de abuz în serviciu, de către persoanele menţionate are în vedere că, Decebal Făgădău, în exercitarea atribuţiilor de viceprimar al municipiului Constanţa, Constantin Nicoleta şi Dinescu Fulvia, au semnat autorizaţia de construire din data de 03.09.2013, iar primul a şi emis-o, cu încălcarea dispoziţiilor legale (inclusiv art. 16 alin. 1 din OUG 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere). Autorizaţia a fost semnată şi emisă în condiţiile în care la data emiterii celei de-a doua autorizaţii, 03.09.2013, construcţia era deja edificată în proporţie de 95%, cu nesocotirea drepturilor de servitute privind distanţa dintre construcţiile învecinate şi servitute de vedere, fiind ridicată în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Aceste aspecte au fost constatate printr-o decizie civilă irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în anul 2012”, acuză DNA.

Acuzaţiile DNA

Procurorii au arătat că suspiciunea comiterii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu de către persoanele menţionate are în vedere că, la data de 02.07.2013, Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar şi Tănase Luiza Elena, în calitate de arhitect şef al primăriei municipiului Constanţa, ar fi semnat, cu încălcarea prevederilor legale, certificatul de urbanism în favoarea societăţii care a ridicat imobilul în regim P+5E-6E de pe plajă, „fără ca în cuprinsul acestui document să se facă vreo menţiune cu privire la tipul de imobil, construcţie sau teren, ori categoria terenului pe care urmează să se edifice construcţia, respectiv teren ocupat, teren liber sau teren aparent liber.

„ În certificat s-a menţionat, în mod nereal, că nu există zone protejate, drepturi de servitute sau interdicţii de construire, astfel cum se reţinuse în mod irevocabil decizia civilă a Curţii de Apel Constanţa, din 2012. Certificatul de urbanism nu a fost redactat în baza cererii şi a documentaţiei complete depuse, în concordanţă cu situaţia reală din teren la data solicitării. Certificatul de urbanism respectiv, emis cu încălcarea prevederilor legale era un înscris absolut necesar eliberării autorizaţiei de construire din anul 2013, în favoarea firmei care a construit imobilul de lux de pe plajă”, acuză procurorii DNA.